O limba preistorica vorbita pentru prima data in zona actuala a Africii, in urma cu mai multe zeci de mii de ani, sta la baza tuturor limbilor din lume – de la engleza la mandarina, inclusiv romana.
Potrivit revistei Science, citata de Mediafax, dupa ce a analizat peste 500 de limbi straine, profesorul Quentin Atkinson, de la Universitatea din Auckland, a descoperit ca limbile omenirii acestea au la baza o singura limba demult uitata vorbita de stramosii omului in epoca de piatra.
Totodata, dovezile descoperite de profesor arata ca limbajul a aparut in urma cu cel putin 100.000 de ani, mult mai devreme decat se credea. Descoperirea aduce noi informatii despre unul dintre cele mai importante evenimente din evolutia omului – aparitia limbajului. Desi majoritatea cercetatorilor au cazut de acord ca primii oameni moderni au aparut in Africa, momentul in care stramosii omului au inceput sa vorbeasca nu a fost stabilit.
Unii sunt de parere ca limbajul a evoluat independent in diferite parti ale lumii, in timp ce altii spun ca a aparut intr-un singur loc si ca limbile vorbite in prezent deriva dintr-una singura. Acest lucru este si o dovada in plus ca primii oameni moderni au evoluat in Africa in urma cu 200.000 – 150.000 de ani. In urma cu circa 70.000 de ani, acesti oameni au inceput sa migreze de pe continentul african, in cele din urma raspandindu-se in restul lumii.
Teoria lui Atkinson are la baza o harta a fonemelor – sunetele distincte ale unei limbi, asa cum sunt ele percepute de vorbitori. El a numarat fonemele utilizate in 504 limbi straine si a realizat o harta a acestora, descoperind astfel ca numarul lor, care variaza de la limba la alta, tinde sa creasca pe masura ce se apropie de Africa subsahariana. De exemplu, limba engleza are in jur de 46 de foneme, unele dialecte din America de Sud au mai putin de 15, japoneza – 20, franceza – 37, rusa – 38, germana – 41, romana – 31, in timp ce limba Xóõ din Botswana și Namibia are 141 .
Limbile se modifica de la generatie la generatie. In cazul unui grup mai mare, limbile au tendinta de a fi relativ stabile, pur si simplu pentru ca sunt mai multi oameni care isi amintesc cuvintele generatiilor trecute. Dar in cazul unor grupuri mici – in miscare -, exista mai multe probabilitati ca limba sa se schimbe de la generatie la alta.