Sarbatoarea Sfintilor 40 de Mucenici: traditii si cea mai buna reteta pentru colaci. FOTO

Duminică, 9 martie, credincioșii ortodocși îi cinstesc pe Sfinții 40 de Mucenici, soldați romani care, pentru credința lor, au fost omorați în vremea împăratului Licinius, din porunca guvernatorului Agricola.

CITESTE SI: Atentie, soferi! Lucrari in mai multe zone de pe Autostrada Vestului. Anuntul DRDP Timisoara

Obiceiurile zilei Mucenicilor sunt multe la număr, dar unele s-au pierdut în timp. Ceea ce s-a păstrat însă este pregătirea mucenicilor, pe baza a diverse rețete și consumul a câte 44 de pahare de rachiu sau vin de catre bărbați.

Sfinții 40 de Mucenici, prăznuiți de creștinii ortodocși în ziua de 9 martie, erau soldați creștini, aflați în slujba împăratului roman păgân Licinius. Aflând despre credința lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Aceștia au refuzat și au fost intemnițați timp de opt zile, batuți cu pietre și condamnați la moarte prin înghețare în lacul Sevastiei. În aceea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a încălzit, gheața s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. În zori, au fost scoși vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor și au fost lăsați să-și dea sufletele. Moaștele lor au fost răspândite la mai multe biserici ortodoxe.

Numele celor 40 de Sfinți Mucenici sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isihie, Ieraclie, Smaragd, Valent, Vivian, Evnichie, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetie, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Leontie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gaie, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton si Aglaie.

Tradiția creștină spune ca bărbații trebuie să bea în ziua de mucenici 40 de pahare cu vin. Acestea se zice că reprezintă sângele vărsat de cei 40 de Sfinți Mucenici din cetatea Sevastei. Cei care nu pot să bea cele 40 de pahare cu vin, e bine ca măcar să guste vin în această zi sau să fie stropiți cu vin, acesta însemnând sânge și putere de muncă peste an.

Această sărbătoare creștină se suprapune cu începerea anului agricol tradițional, zi în care se face curățenie în gospodărie, arzându-se gunoaiele cu foc adus din casă, pentru a aduce căldura din locuințe și afară. În credința populară, această zi marchează încheierea babelor, perioada capricioasă de trecere de la iarnă la primăvară, și începutul zilelor moșilor, care aduc vremea caldă. Iată de ce în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, precum lovirea pământului cu bâte, jocul copiilor peste foc și rostirea de descântece pentru ieșirea căldurii și intrarea gerului în pământ.

Gospodinele fac colaci

În cinstea Sfinților Mucenici, gospodinele din țară pregătesc 40 de colaci numiti sfinți, mucenici sau bradoși. În Moldova, aceștia au forma cifrei 8 și sunt copți din aluat de cozonac, apoi unși cu miere și nucă.

În Dobrogea și Muntenia, mucenicii sunt mai mici și sunt fierți în apă cu zahăr, cu scortișoară și nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncați Sfinții Mucenici. Aceștia sunt duși la biserică pentru a fi binecuvântați și apoi sunt consumați în familie.

Pentru aluatul din care se fac mucenicii este nevoie de 250 grame faină. 120 ml apă caldă și sare. Multe gospodine pregătesc aluatul încă din seara zilei de 8 martie. Coca se taie în șnururi lungi și subtiri, care formează apoi opturi sau cerculețe mici. Se lasă la uscat peste noapte, se presară făină peste ei, iar dimineața se scutură făina de pe ei, apoi se pun la fiert. Zeama în care trebuie fierți conține apă, un vârf de linguriță de sare, coajă rasă de la o lămâie și zahăr. Atenție, se aruncă în apă doar după ce a dat în clocot, zahărul adăugându-se atunci când mucenicii încep să fiarbă.