Satui de impozite mari, timisenii din sase orase ar putea redeveni tarani

Au buletin de oras, dar traiesc ca la tara. Este vorba despre o mare parte dintre locuitorii oraselor mici care isi doresc sa se intoarca din nou la statutul de taran. Motivele? Impozite si taxe mai mici si angajati mai putini la primarii. Un senator din Alba a facut deja un proiect de lege in acest sens, care ar conduce la desfiintarea a sase orase din judetul Timis. Exista chiar si primari, cum este cazul edilului din Gataia, care spune ca statutul de oras le-a adus locuitorilor mai multe dezavantaje, decat prosperitate. Si unii dintre locuitori cocheteaza cu aceasta idee si sustin ca buletinele de oras nu le-au adus nimic bun, ci doar biruri care ii duc in pragul subzistentei, majoritatea fiind in continuare agricultori. Un oponent al acestei idei este ministrul agriculturii Valeriu Tabara, care a si militat pentru infiintarea de noi comune si orase. La acesta se adauga si reprezentanti ai administratiilor locale care nici nu vor sa auda de asa ceva. Daca proiectul senatorului de Alba, Nicolae Dobra, va deveni lege, Buzias, Ciacova, Deta, Faget, Gataia si Recas, vor retrograda la statutul de comuna, iar mai multe comune, care au sub 5.000 de locuitori, s-ar transforma in sate.

Sase orase din Timis ar redeveni comune, iar comunele cu mai putin de 5.000 de locuitori s-ar transforma in sate, daca proiectul de lege al senatorului PDL, Nicolae Dobra, ar fi adoptat. Aceasta idee si-a gasit si partizani, si dusmani in randul  primarilor si al timisenilor. Cele sase orase care ar putea disparea sunt Buzias, Ciacova, Deta, Faget, Gataia si Recas.
Senatorul spune ca a gandit acest proiect din punct de vedere economic. „Proiectul prevede posibilitatea  unei coagulari administrative la nivelul comunelor si a oraselor, astfel incat numarul populatiei dintr-o comuna sa nu fie mai mare decat cel actual. Daca devine lege va ajuta o comuna sa supravietuiasca cu banii atrasi de ei, nu sa stea cu mana intinsa la cineva. La ora actuala, un numar insemnat dintre comunele acestei tari sta cu mana intinsa si incearca sa supravietuiasca. Nu au bani sa isi plateasca salariile toate, nu au bani sa isi plateasca lumina etc”, a declarat Nicolae Dobra.
Acesta sustine ca satele si comunele din Romania se depopuleaza, iar din aceasta cauza nu mai are cine sa plateasca taxele si impozitele. „Sunt multi domni primari din tara care s-au suparat pe mine pentru ca am propus acest proiect, dar o data si o data trebuie facut pasul acesta, nu putem continua asa. Multe comune si sate se depopuleaza, raman satele goale. Cine mai plateste atunci impozitele si taxele locale, ori noi trebuie sa reducem povara fiscala, asta vrem toti. Eu reprezint un partid de dreapta si asta vreau, sa reducem povara fiscala”, a precizat Dobra.

Opozitie printre colegi

Colegul sau de partid, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara, vede lucrurile altfel si se opune cu vehementa acestei idei. „Eu nu cred ca va trece o astfel de lege! E un proiect aruncat in Parlament, asa cum au fost si altele, care nu se bazeaza pe un obligatoriu studiu de impact! Stiu ca in Guvern se lucreaza intens la un proiect de reorganizare administrativ-teritoriala, insa un asemenea proces se va intinde pe o perioada de 4-5 ani, iar specialistii vor avea in vedere si practica tarilor care au facut deja acest lucru, cum este Polonia, Slovacia sau Ungaria”.
Valeriu Tabara este autorul proiectului prin care, in anul 2006, a fost reinfiintata comuna Livezile, care s-a desprins din Banloc. La vremea respectiva, deputatul timisorean pleda pentru reinfiintarea comunelor pe vechile vetre. „Banlocul se intinde pe o suprafata foarte mare, cu probleme greu de gestionat. De aceea am propus reinfiintarea comunei Livezile. in cele doua sate care vor forma viitoarea comuna traiesc 1636 de locuitori, cu 136 mai mult decat cel prevazut de lege, iar potentialul economic asigura necesarul echilibru bugetar”, spunea Tabara la vremea respectiva, pledand pentru reinfiintarea Livezilor, vechea comuna Tolvadia. (Gheorghe Ilas)

Parerile sunt impartite

„Un dezastru”, asa a catalogat primarul comunei Livezile, Stefan Varga. Edilul local spune ca in acesti ani s-au vazut schimbari in viata comunei, infrastructura se dezvolta, lucruri care nu se facusera anterior. „Parerea cetatenilor este ca acest proiect este un dezastru. S-au luptat atat sa obtina dreptul de autonomie. Ca sa se formeze o comuna cu peste 5.000 de locuitori, ar trebui sa fie inglobate si Livezile, si Banloc, dar si Giera. Nici Deta nu are 10.000 de locuitori pentru a fi oras, ceea ce ar insemna ca toate comunele ar fi arondate la ei. Ar insemna ca pentru orice adeverinta sa mergi 20 de km pana la Deta”, ne-a declarat Varga.

Remuneratie dupa buget

In comuna invecinata, Banloc, de unde s-a desprins Livezile, bugetul a fost mai usor de folosit dupa autonomia primita de sat, iar o noua alipire intre comune sau chiar arondarea la oras ar insemna multe batai de cap. „Din punctul de vedere al cetateanului de rand, care va trebui sa faca drumuri de kilometri pana la Deta, daca ne vom lipi de oras, nu va fi bine. Vor fi impozite de oras si conditii de sat. Se va face o economie cu bugetarii, cu fondul de salarii, dar in rest nu vad ce avantaje sa fie, mai ales pentru cetateni. De cand nu mai avem in subordine Livezile, ambele comune s-au dezvoltat”, a spus Cornel Tota, primarul din Banloc. Comuna are in componenta satele Soca, Ofsenita si Partos, iar populatia este de circa 3.200 locuitori.
Situatia este diferita in cazul orasului Gataia. Cu o populatie de circa 7.000 locuitori, orasul de pe Barzava nu s-a putut obisnui cu acest statut. Opinia personala a primarului Iosif Sargan este ca revenirea la statutul de comuna va fi de bun augur. „Ne-ar ajuta foarte mult. Am ramas fara localitatile Manastire, Berecuta, Birda si numarul de locuitori a scazut sub 10.000. Nu putem accesa fonduri alocate oraselor, dar nici pe cele alocate comunelor. in plus, impozitele pentru Gataia s-au triplat. Locuitorii nu au beneficiat de nimic daca am devenit oras”, a spus Iosif Sargan. Cheltuielile lunare are orasului se ridica la 80.000 de lei, dar aici se includ si banii acordati asistentilor personali, salariile angajatilor si iluminatul public – 12.000 lei lunar. (Alina Sabou)

Viata pe ulitele orasului Recas

Oficial sunt oraseni, dar in realitate duc o viata simpla de sateni. Nu isi fac cumparaturile in hypermarketuri si singura distractie sociala raman cateva birturi intepenite in anii ’90, cu mese soioase de plastic si bere la pret de dumping. Nici locuri de munca nu au, in mare majoritate, ci practica agricultura de subzistenta. Cam la asta s-ar rezuma, in linii mari, viata majoritatii locuitorilor din orasul Recas.

Fara beneficii

Chiar si cei mai instariti tanjesc dupa statutul de comuna al localitatii, care s-a schimbat in urma cu sase ani. Ion Matedolean este inginer mecanic pensionat si locuieste de 30 de ani in Recas. Spune ca transformarea comunei Recas in oras nu i-a adus prea multe beneficii nici lui, nici celorlalti locuitori. “Ca sa fiu cinstit si eu cred ca ar fi mai bine sa fie din nou comuna. Noi nu avem canalizare, multi au WC inca in fundul curtii. Drumurile sunt mai degraba ulite, neasfaltate, pe care iarna accesul se face foarte greu. in afara faptului ca scrie in buletin orasul Recas si ca ne putem face actele de identitate aici, fara sa ne deplasam pana la Timisoara, prea multe beneficii eu unul nu vad”, spune Matedolean. Inginerul sustine ca daca Recasul ar fi din nou comuna si nivelul de trai ar creste.

Taxe mai mici

Taxele si impozitele ar fi mai mici si mai usor de suportat, iar aparatul primariei s-ar diminua considerabil. “Spre exemplu, la Bazos platim 30 de lei impozit pe un hectar, iar la Recas – 80 de lei, e mai mult decat dublu! La primarie ar fi mai putini angajati, iar diferenta de bani ar putea merge in investitii”, mai spune recaseanul. Chiar daca isi lucreaza pamanturile si produc vin de calitate, asta nu ii ajuta prea mult. “Protectia consumatorului ne interzice sa vindem mustul sau vinul daca nu avem autorizatie. Producem pentru noi, nu pentru vanzare, asa ca nu este profitabil. Principala sursa de venit este tot agricultura. Locuri de munca nu sunt, s-au desfiintat toate firmele mari. La Cramele Recas lucreaza vreo 500 de oameni, dar este foarte putin”, a concluzionat Matedolean. (Mirela Vladuti)

Desfiintarea comunelor si a oraselor ar putea afecta dezvoltarea

„Tot sistemul actual va fi intors pe dos si ar cere niste eforturi pe care nu merita sa le facem. in Romania ar trebui sa se introduca regiunile ca forma juridica administrativa. Nu cred ca acest proiect va deveni lege. Avem deja acele asociatii microregionale sau intracomunitare care ar putea sa satisfaca si cerintele domnului parlamentar”, a declarat subprefectul Zoltan Marossy.

• Stefan Varga, primar comuna Livezile: „Am votat la un referendum, reducerea numarului de parlamentari. Ei inghit mai multi bani decat administratia unei comune“.
• Cornel Tota, primar Banloc: „Daca ne lipim de Deta, nu va fi bine. Vor fi impozite de oras si conditii de sat. Se va face economie cu bugetarii, dar in rest nu vad avantaje“.
• Iosif Sargan, primar Gataia: „Nu putem accesa fonduri alocate oraselor, dar nici cele alocate comunelor. Putem doar sa facem parteneriate transfrontaliere“.
• Nicolae Dobra, senator PDL de Alba: „Daca proiectul devine lege va ajuta o comuna sa supravietuiasca cu banii atrasi de ei, nu sa stea cu mana intinsa la cineva“.