Scandal diplomatic fara precedent intre Romania si Ungaria

Secretarul de Stat in Ministerul ungar de Externe Zsolt Nemeth l-a convocat joi pe ambasadorul roman in Ungaria, Victor Micula, pentru a respinge, intr-o declaratie verbala, ceea ce a declarat ministrul roman de Externe, Titus Corlatean intr-un interviu recent.

Nemeth a respins ferm acuzatiile lui Corlatean, potrivit carora legea ungara privind coeziunea nationala contine o strategie ungara de „recucerire a Bazinului Carpatic” si urmareste sa „repuna in discutie tratatele de pace de la Versailles”. „Textul legii contine tocmai opusul”, a declarat secretarul de stat, citat de MTI.

Ministerul a respins, de asemenea, declaratiile lui Corlatean potrivit carora legea prin care se acorda cetatenia ungara „stabileste un criteriu etnic”.

in realitate, afirma Nemeth, practica ungara, similara celei romanesti, le cere aplicantilor sa stapaneasca limba maghiara si sa aiba rude de sange cu cetatenie ungara.

„Concluziile nefondate” au ca scop sa calomnieze Ungaria si sa intimideze etnicii maghiari din Romania, a declarat Nemeth, adaugand ca eforturile declarate democratic ale comunitatii maghiare din Romania, inclusiv cererile de autonomie, sunt legitime si conforme practicii si normelor europene si internationale.

Secretarul de stat i-a spus ambasadorului ca Ungaria continua sa fie implicata in dezvoltarea relatiilor cu Romania pe baza unui dialog sincer si obiectiv.

Titus Corlatean a afirmat ca situatia actuala a relatiei dintre cele doua state a fost generata de lipsa unor reactii ferme din partea „presedintelui, premierului, Guvernului si institutiilor publice” in 2010, atunci cand Guvernul Fidesz, sprijinit de Jobbik, a adoptat legea privind „comemorarea Tratatului de la Trianon” si legea privind acordarea cetateniei ungare.

Ministrul de Externe a spus recent la Izvoru Muresului ca legea cetateniei ungare, despre are liderii maghiari sustin ca este similara celei romanesti, este „fundamental diferita de cea romana”.

„Aceste doua legi trebuiau sa genereze si trebuie sa genereze reactii foarte clare politice din partea presedintelui, premierului si Guvernului si institutiilor statului. Pentru ca prima lege, privind Trianonul, stabilea foarte clar si de data asta intr-un sistem institutionalizat, structurat, o strategie foarte clara de recuperare a Bazinului Carpatic pentru natiunea ungara si de repunere in discutie a sistemului de pace de la Versailles. Este o chestiune extrem de grava. Iar cea de-a doua lege, a cetateniei maghiare, despre care, in mod eronat, unii oficiali ungari au afirmat ca ar fi similara cu legea romaneasca, aceasta lege va avea consecinte”, a precizat Corlatean.

El a sustinut ca, spre deosebire de legea romaneasca privind acordarea cetateniei, care este „o reparatie istorica morala, pe care statul roman avea datoria sa o realizeze” fata de cetatenii romani care au pierdut-o, legea prin care se acorda cetatenia ungara „stabileste un criteriu etnic”.

Ministrul de Externe a adaugat ca lipsa opozitiei in 2010 a generat consecintele din prezent, cand Transilvania a devenit „un potential electoral pentru fortele politice de la Budapesta”.