TIMISOARA. Prima schita a Coloanei Infinitului desenata de Constantin Brancusi e aratata in public pentru prima data la Timisoara in cadrul Art Encounters, datorita generozitatii Soranei Georgescu-Gorjan care a imprumutat-o organizatorilor evenimentului in acest scop.
Pretiosul document reprezinta reperul expozitiei „siruri secventiale” de la Muzeul de Arta unde toate exponatele fac referinta la Coloana Infinitului.
Datand din august 1937, schita monumentului, impreuna cu cateva siluete de plopi, este desenata in cerneala pe o fotografie reprezentand fundalul viitorului amplasament din Targu-Jiu. In schita, Coloana are cu trei elemente mai putin decat in realitate, ea avand rolul de a marca locul.
Fotografia de marime mica (9×6 cm) este parte din arhiva Soranei Georgescu-Gorjan, fiica inginerului Stefan Georgescu-Gorjan, autorul conceptiei tehnice si coordonatorul constructiei coloanei monumentale. Schita, daruita inginerului, a fost pastrata in familie impreuna cu corespondenta din timpul constructiei monumentului, dintre inginer si sculptorul care se afla la Paris. Imaginea, marita, a fost reprodusa de nenumarate ori, dar fotografia originala cu schita nu a fost niciodata expusa in public, desi a mai fost solicitata la expozitii in tara sau strainatate inca din anii `70 cand Ministerul Culturii nu a aprobat trimiterea acesteia peste hotare.
Sorana Georgescu-Gorjan declara: „Schita, daruita de catre Brancusi tatalui meu, a fost pastrata in familie cu sfintenie. Imaginea, marita, a fost reprodusa de nenumarate ori. Fotografia cu schita nu a fost insa niciodata expusa in public. Evenimentele gazduite de Art Encounters reprezinta o premiera din acest punct de vedere.”
Constantin Brancusi a visat inca din 1907 sa realizeze monumente de mari dimensiuni. Astfel, coloane fara sfarsit brancusiene au fost cioplite in lemn inca din 1917, dar proiectul avea sa devina o realitate doar in 1938 la Targu-Jiu.
Brancusi a fost preocupat de locul in care urma sa fie plasata coloana si a gasit ca locul potrivit era un platou in partea de rasarit a orasului Targu-Jiu pe care sculptorul l-a numit „Targul fanului”. La sfarsitul lui iulie 1937 l-a convocat pe inginerul Stefan Georgescu-Gorjan sa-i arate locul. Inginerul a fixat pe pelicula imaginea pietei care avea sa constituie fondul schite originale a Coloanei Infinitului de la Targu-Jiu, desenata de mana sculptorului, aceasta devenind prima imagine a coloanei situata in propriul ei cadru.
Timp de o luna, Timisoara se transforma intr-o veritabila galerie de arta contemporana unde peste 100 de artisti isi vor expune lucrarile in 17 locatii diferite, cum ar fi Muzeul de Arta, Memorialul Revolutiei, Sinagoga din Cetate, Halele Timco, sau Cazarma U, unde 12 galerii de arta contemporana vor prezenta mici expozitii, totul in cadrul proiectului Art Encounters.