Se apropie un moment istoric. Vom merge cu vaporul pe Bega, de la Timisoara pana in Serbia, trecand vama pe apa

TIMISOARA. Reluarea navigatiei pe Canalul Bega, oprita acum 60 de ani, asteptata cu nerabdare in Timis. Nu este vorba de pornirea faimoaselor vaporase care sa asigure transport in comun in Timisoara, ci de curse pe apa care sa ne duca pana in Serbia.

CITESTE SI: O splendoare. Unul dintre cele mai incantatoare palate ale Timisoarei, readus la frumusetea de odinioara. Sarbatoare la Palatul Apelor 

Acum se face un nou pas important in finalizarea proiectului pornit intre Romania si Serbia de realizare a infrastructurii de navigatie pe Canalul Bega, care cuprinde o pista de biciclete de 80 de km, care se intinde atat in partea romana, cat si in cea sarba, reabilitarea nodului hidrotehnic de la Sanmihaiu Roman si realizarea in comun a punctului de trecere a frontierei dintre cele doua tari, prin care ar urma sa se treaca in si din tara vecina atat cu bicicleta, cat si pe jos sau cu vaporasul.

In cadrul acestui proiect, Timisul a realizat deja cei 37 de km de pista de biciclete prevazuti, iar vecinii sarbi trebuie sa faca, in partea lor, o continuare de 43 de km, respectiv reconstructia instalatiilor in complexele hidrotehnice Srpski Itebej si Klek din Vojvodina si construirea unui doc plutitor in orasul Zrenjanin.

In ceea ce priveste refacerea completa a nodului hidrotehnic de la Sanmihaiu Roman, a fost finalizata, intr-un alt proiect mai vechi, o prima etapa.

‘Acest proiect se desfasoara in 5 faze, iar prima deja s-a terminat. A fost pe o finantare de la Banca Mondiala, in valoare de un milion de lei, receptionata in 2011. Practic, la acel baraj care era pe canalul Bega s-a deviat apa prin ecluza pentru ca sa se poata lucra la acel baraj’, a declarat ministrul Apelor si Padurilor, Ioan Denes.

Apoi pe proiectul transfrontalier cu o valoare totala de 13,8 milioane de euro, bani obtinuti de la Banca Mondiala si prin programul de finantare IPA-CBC Romania-Serbia, dar si din fonduri proprii, se trece acum la o noua faza. Din aceasta suma, jumatate revine partii romane, iar cealalta jumatate autoritatilor sarbe. Noi trebuie sa reabilitam ecluza de la Sanmihai din acesti bani si sa achizitionam o draga si 2 barje.

„In fazele 2, 3 si 4, se face reabilitarea barajului stavilar, punerea la uscat a ecluzei si reabilitarea ecluzei. La final, in faza a 5-a, din surse proprii, cu 1,7 mil de euro si termen de finalizare in 2021, se vor face partile de amenajari peisagistice si detalii pentru acea investitie. Lucrarile pentru obiective vor incepe efectiv anul urmator, anul acesta urmand sa se faca partea de proiectare, de indicatori tehnico-economici si solutii tehnice’, a declarat ministrul Apelor si Padurilor.

„La canalul Bega avem in proiect o draga refulanta, care va fi cumparata si care va fi in folosita in permanenta pentru decolmatarea si curatirea canalului. Dar trebuie inteles ca Bega nu e Dunarea. E un canal care trebuie intretinut, pentru ca sunt valuri, e reteaua care aduce mal, dar nu are o adancime extraordinar de mare. Sigur ca prin regulamentul de curatare care ni se va aproba, speram, vom creste probabil putin nivelul apei dupa ce facem barajul, pentru ca la ora actuala nu putem„, a precizat Titu Bojin, director Apele Banat.

In ultima faza a proiectului trebuie infiintat un punct de trecere frontiera, in cea mai mare parte pe apa, intre Serbia si Romania. Acesta va fi construit si dotat de catre Consiliul Judetean Timis, respectiv de autoritatile din tara vecina,

Cu alte cuvinte, odata incheiat acest proiect, ne vom plimba din Timisoara pana in Serbia, la Zrenjanin, pe apa sau pe uscat, doar cu buletinul.

De reluarea navigatiei, in anii urmatori, 470.000 de cetateni din zona Canalului Bega, precum si cei 280.000 de turisti care tranziteaza anual zona respectiva.

***

Va reamintim, un alt proiect mare, de decolmatare a canalului Bega s-a desfasurat intre 2008 si 2010 pe toata lungimea, pana la granita cu Serbia. Valoarea totala a investitiei a fost de 17 milioane de euro, banii provenind dintr-un imprumut total de 61 de milioane de euro, pe care Romania l-a incheiat in ianuarie 2007 cu Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), destinat finantarii proiectului privind apararea impotriva inundatiilor din zona de sud-vest a tarii.

Reprezentantii Apelor Banat au atras insa atentia in mai multe randuri, de-a lungul timpului, ca exista riscul ca namolul sa se intoarca in canal pentru ca nu au fost executate mai intai lucrari hidrotehnice de reabilitare si modernizare la nodul de la Sanmihai.

In plus, in timpul scurs de la incheierea operatiunii de dragare a canalului, in 2010, au mai intervenit alte lucrari. Este vorba de proiectul Primariei Timisoara – Reabilitarea Infrastructurii Malurilor Canalului Bega, in cadrul caruia au fost reamenajate malurile canalului, s-au construit piste de biciclete si statii de vaporase, proiect incheiat in 2015, insa socotit neterminat, intrucat ambarcatiunile cumparate de municipalitate nu pot face deocamdata curse de transport public, deoarece abia saptamana viitoare Guvernul va da unda verde infiintarii unei structuri de administrare a navigatiei, pentru care a fost deja incredintat si un spatiu de functionare in cartierul Plopi din Timisoara.

Ministrul Apelor si Padurilor a dat asigurari chiar la Timisoara ca in urmatoarea sedinta de Guvern va fi transata soarta vaporaselor RATT.

CITESTE SI: Ministrul Apelor si Padurilor, la Timisoara: Ati pus caruta inaintea boilor. Problema vaporaselor va fi rezolvata de Guvern saptamana viitoare 

Va reamintim, canalul Bega a fost amenajat in urma cu aproape 250 de ani, iar partea navigabila dintre Timisoara si Klek, Serbia, are o lungime de 114,5 km.

44,5 km se afla pe teritoriul judetului Timis. Navigatia pe acest canal a fost inchisa in anul 1958.