TIMISOARA. Se fac masuratori batimetrice pe Canalul Bega, iar in urma acestora se va realiza o harta electronica de navigatie. Apoi va fi nivelata adancimea canalului, din Timisoara si pana la granita cu Serbia.
Regia Autonoma Administratia Canalului Navigabil Bega, organismul infiintat prin hotarare de guvern, fara de care vaporasele STPT n-ar fi putut circula vreodata, a initiat in acest an un prim proiect pentru realizarea unei harti electronice de navigatie, de la Uzina de Apa si pana la ecluza de la Sanmihaiu Roman. Acest proiect se afla in lucru, iar acum, institutia a lansat licitatia pentru un al doilea proiect similar de la ecluza de la Sanmihai si pana la granita cu Serbia.
Proiectul se numeste „Studiu hidrografic, hidrodinamic si de sedimente pe Canalul Navigabil Bega in vederea ridicarii clasei caii navigabile, pentru intregirea hartii de navigatie, identificarea obstacolelor de navigatie si pentru realizarea calculelor de volum necesare dragajului si lucrarilor hidrotehnice„, iar 25 octombrie este data limita pentru depunerea ofertelor de catre firmele interesate sa-l faca. Valoarea estimata este 714.000 lei.
Dupa ce aceste doua proiecte vor fi realizate, e nevoie de un al treilea, in care va fi nivelata adancimea canalului Bega.
„Canalul Bega este unul de interes international. In codul european suntem in clasa 2 si trebuie sa ajungem la minimum clasa 4, iar asta inseamna ca Bega trebuie sa aiba o adancime de 2,5 metri minim. Hartile electronice de navigatie ne ajuta sa vedem ce e in apa, daca sunt conducte sau situri. Nu putem veni cu draga sa nivelam adancimea fara sa stim ce se gaseste efectiv sub apa„, a explicat pentru opiniatimisoarei.ro Gheorghe Tatar, directorul Administratiei Canalului Navigabil Bega.
Odata nivelat canalul Bega, se va putea circula in conditii optime din Timisoara si pana in Serbia pe apa.
In prezent, adancimea canalului Bega porneste de la 0,9 metri si poate ajunge pana la 4 metri in unele locuri.
La nodul hidrotehnic de la Sanmihaiu Roman se lucreaza de zor pentru redeschiderea navigatiei. Lucrarea se va incheia mai repede cu o jumatate de an decat este prevazut in proiect, spun reprezentantii ABAB.
„Anul viitor intentionam sa montam efectiv barajul si ecluzele. In anul 2020, cu 5-6 luni mai repede vrem sa terminam lucrarea, am si discutat cu constructorul, ca sa ne putem implica alaturi de alte institutii in proiectul de Capitala Culturala a Europei. In amonte avem acea insula ce trebuie amenajata, anul viitor va incepe efectiv amenajarea. Intre timp, au venit cele doua barje din proiect. Deocamdata, sunt la noi in curte. In luna octombrie va sosi si draga si o vom pune la treaba alaturi de barje. Suntem interesati ca partea ce tine de Ministerul de Interne pentru punctul de frontiera sa inceapa la primavara, astfel incat la sfarsitul anului viitor – inceputul anului 2021 sa fie functional si sa putem trece la sarbi atat pe apa, cat si pe uscat, cu bicicleta„, a explicat recent pentru opiniatimisoarei.ro Titu Bojin, directorul Administratiei Bazinale de Apa Banat.
Firma care a castigat proiectul face deopotriva proiectarea si executia lucrarii de la Sanmihaiu Roman. Proiectul ‘Repararea infrastructurii de navigatie a Canalului Bega’ are o valoare de 13,85 milioane euro, din care 11,77 milioane euro sunt bani de la Uniunea Europeana prin programul IPA, care se impart in doua. Jumatate revin partii romane, iar cealalta partii sarbe. Pe langa acesti bani, 917.000 euro inseamna cofinantare de la bugetul national si 141.000 euro contributia ABA Banat si Consiliul Judetean Timis.
Lucrarea de la nodul hidrotehnic, conform proiectului, trebuie sa fie gata pana in august 2021.
Canalul Bega are 114,5 km portiune navigabila, 44,5 km sunt pe teritoriul Romaniei, iar restul de 70 de km pe teritoriul sarbesc.
Daca se respecta graficul, anul viitor, in locul in care Bega iese din tara, va fi amenajat si un nou punct de trecere a frontierei cu Serbia. Demersurile au fost deja facute, iar infrastructura va fi functionala in momentul in care va fi reluata navigatia si astfel, prin sistemul de canale din Serbia, Timisoara va fi iarasi legata de Dunare si mai apoi de Marea Nordului.
Presedintele Consiliului Judetean Timis Calin Dobra a anuntat ca sambata s-a intalnit cu presedintele provinciei Vojvodina Igor Mirovic la Novi Sad, cu care a discutat despre stadiul acestui proiect.
„Intalnirea pe care am avut-o cu presedintele provinciei, Igor Mirović, la Novi Sad, a fost extrem de fructuoasa si m-am bucurat sa aflu ca proiectul privind revitalizarea Canalului Bega este avansat si in partea sarba, asa ca avem toate motivele sa credem ca in 2021 Bega va fi navigabila pana la Zrenjanin”, spune Calin Dobra.
Pareri
Acest ,, abab,, , inca o instituție a statului cu extrem de mulți angajați si cu activitate mai deloc , daca exceptam
plimbatorii ,, de hîrtii, si , într-adevăr , trebuie studii ,, serioase ,, ca sa vada cît este de adînc si ce este pe fundul canalului , cred ca austriecii , cînd l au făcut , au cheltuit mai putin decît au cheltuit instituțiile pe ,, studii ,, .
Anul trecut prin iulie (2018) un efectiv al ABAB in frunte cu Titu se intorceau dintr-o frumoasa calatorie din Doha, Qatar. Oare acolo in zona desertica au preluat ceva experiente noi de administrare a apelor bazinale?! Sau a fost un frumos concediu / turism pe banii ABAB?!
La ecluza de la Sanmihai se lucreaza intr-un ritm destul de bun, neasteptat! Sunt utilaje, muncitori se lucra chiar si la ora 18:00
Nu putem veni cu draga sa nivelam adancimea fara sa stim ce se gaseste efectiv sub apa??? Asta o spune .. . ==> o problema rau definita si rau conditionata. Deci, draga domnule, totul va depinde de debitul (minim) de apa pe care poti sa-l treci (sa-l aduci) prin canal. La o latime data si adancime data (cu profil transversal) ai o sectiune transversala, a carei „marire”, la un debit dat, reduce viteza apei, apoi ==> necesitatea unui lac , necesitate de acumulare prin scaderea vitezei! Dar ce facem apoi in aval de … (sa zicem ecluza de la Sinmihai); si intrebarile pot continua.
In anii 40-55,ca vechi timisorean pot sa va sun ca pe canalul Bega functiona o draglina cu cupe ce curata anual canalul de depunerile de aluviuni.Inainte de aceasta operatie ,canalul era golit complet pentru a putea viziona starea lui.Prin aceasta se putea constata capacitatea sa de transport..In acei ani pe malul stang erau o sumedenie de straduri.(ca de exemplu „Stradul Sindicatelor”) unde eu personal am ivatat sa inot.Mai pot sa va spun ca, curentul apei era atat de mare incat nu se pute inota contra curentului.Daca doreai sa inoti transversal de pe un mal pe celalalt trebuia sa inoti oblic pentru ca curentul apei nu-ti permitea.Din punct de vedere hidrologic era asigurat debitul optim al canalului iar colmatarea lui era micsorata, si asta desigur usura miscarea vaporaselor si canotorilor.Ori intre timp canalul n-a mai fost decolmatat si acum cu ochiul liber se poate observa ce mica e viteza apei si cum vegetatia s-a desvoltat .Iar cat priveste vaporasele noi aparute,ma mir ca cei ce le au in exploatare nu se pling ca nu au conditii optime de navigatie !
Unica solutie: import de apa (cantitatea este usor calculabila, cam 2 debite de Bega / in plus). Nu stiu cum , nu stiu de unde (poate dinspre Ucraina) sau pe unde dar sigu vom avea sustinere EU (de miliarde de EURO)