Se modernizeaza una dintre portile de intrare in Timisoara. Gara prin care veneau si plecau marfurile din oras in urma cu mai bine de un secol. Foto

TIMISOARA. Sfarsitul secolului al XIX-lea aduce multe schimbari la Timisoara, in toate domeniile, orasul cunoscand o dezvoltare fara precedent. Transformarile vizeaza si transporturile feroviare.

In 1876 se incheie constructia liniei de cale ferata ce lega Timisoara de Orsova, iar mai departe aceasta facea conexiunea cu Bucurestiul, Sofia si Istanbul. Odata cu inaugurarea acestei linii, la Timisoara este ridicata si una dintre portile de feroviare de intrare in Timisoara – Gara de Est a orasului.

Cunoscuta si drept Gara Mica, aceasta a preluat si o parte din traficul de pasageri din Gara de Nord, dar a receptionat si traficul de marfa. De fapt, de aici, pleca o linie care facea legatura cu reteaua liniilor de tramvai, avand acelasi ecartament.

In acea perioada existau si cateva locomotive electrice, de mica putere, care puteau duce pana la patru vagoane de cate 10–15 tone, pe doua osii, fiind prevazute cu tampoane si cuple. Vagoanele erau preluate de pe linia de racordare la reteaua de tramvai. Toate acestea traversau Piata Traian.

„In 1876 a fost construita calea ferata Timisoara-Orsova, iar cu aceasta ocazie, tot din motive strategice, liniile au fost montate in paralel cu cele ale caii ferate spre Bazias pana la Bega, de aici insa in jurul Cetatii pana la gara Fabric, construita tot atunci. Daca liniile caii ferate spre Bazias impiedicau circulatia dintre Cetate si Iosefin, aceasta a devenit aproape imposibila prin asezarea liniior spre Orsova pe acelasi loc, caci la intersectia cu drumurile pentru carute si pietoni circulatia era intrerupta de cate 40-50 de ori pe zi, fara sa mai pomenim de intreruperea circulatiei catre Fabric„, scria in volumul „Vechea Timisoara” fostul primar Iosef Geml.

In 1899, gara s-a extins, iar, pe langa marirea cladirii, a crescut si numarul de linii din zona. Cladirea in sine era constituita dintr-un corp principal, cu parter si etaj, si din doua corpuri secundare, iar in incinta locuia si seful de gara.

Gara era si locul unde stationau birjele si, ulterior, automobilele.

Cea mai recenta schimbare majora a cladirii a avut loc in 1970, cand a fost etajata complet.

La inceputul secolul al XX-lea, mai exact in 1910, a fost amenajata si pasarela metalica din apropiere, cea care face legatura intre strazile Avram Imbroane si Aristide Demetriade. Trecerea a fost reabilitata o singura data, in 1963.

Primele lucrari de modernizare in Gara de Est Timisoara

O alta schimbare a aparut in statie in 2020. Cladirea Garii de Est a fost revopsita in portocaliu, fata de rozul cu care timisorenii erau obisnuiti. De asemenea, primul peron a fost refacut, iar in locul vechiului asfalt au fost amplasate dale. Gardul de pe acelasi peron a fost pastrat, iar calatorii pot urca in vagoane de pe spatiul dintre liniile 1 si 2.

In prezent prin Gara Mica trec mai multe linii, patru dintre ele fiind folosite pentru circulatia regulata a trenurilor, iar altele sunt utilizate pentru gararea unor garnituri, una duce catre un mic depou, iar alta este linie moarta, pe care se afla mai multe vagoane vechi. De asemenea, in cladirea garii a fost introdus si sistemul de incalzire cu gaz.

Piateta din fata garii nu a suferit insa modificari.
In zilele noastre, prin Gara de Est circula trenuri catre sudul tarii, dar si catre localitatea aradeana Radna. Garniturile reggio sunt cele care opresc tot timpul, iar rareori cate un tren Interreggio.

De asemenea, la cateva sute de metri catre vest se afla si o trecere la nivel cu calea ferata, cea de pe strada Baader, catre Aristide Demetriade, unde intr-un viitor incert ar putea sa fie amenajat un sens giratoriu suspendat, conform unui plan mai vechi al SNCFR.

Cei care vor sa ajunga la Gara Mica a orasului pot merge pana acolo cu tramvaiele 1 si 2.

Modernizarea completa a Garii de Est

La 145 de ani de cand a fost ridicata, Gara de Est din Timisoara face parte dintr-un program de reabilitare a statiilor de tren de pe tronsonul Caransebes-Timisoara-Arad. In anii urmatori, statia isi va schimba mult infatisarea, odata ce va fi pus in miscare un proiect pe bani europeni ce vizeaza modernizarea infrastructurii feroviare pe tronsonul Caransebes-Timisoara-Arad.

„Proiectul de modernizare a tronsonului feroviar Caransebes – Timisoara – Arad include:
Imbunatatirea geometriei traseului si sporirea capacitatii portante a caii pentru a permite
circulatia trenurilor cu viteza de pana la 160 km/h
Modernizarea statiilor şi haltelor de mişcare de pe aceasta linie, adaptand capacitatea
acestora, conform volumului de trafic şi necesitatilor tehnologice
Modernizarea cladirilor statiilor de calatori, incluzand constructiile pasarelelor şi ridicarea
nivelului peroanelor, în conformitate cu standardele europene în vigoare
Inlocuirea bretelelor şi a traversarilor dubla jonctiune cu schimbatoare de cale simple
Dublarea liniei pe toata lungimea
Inlocuirea de poduri, podete, repararea sistemului de drenaj, îmbunatatirea terenului de
fundare si a terasamentelor
Ridicarea niveletei caii si protectia antierozionala a terasamentului de cale ferata în zonele
inudabile
Constructia drumurilor de întretinere de-a lungul caii ferate (unde nu sunt disponibile
drumuri publice)
Constructia a doua cladiri de mentenanta în statiile Caransebeş şi Timişoara Nord;
Montare de panouri fonoabsorbante şi/sau solutii alternative de reducere a nivelului de
zgomot, pe segmentele de cale ferata ce strabat localitati
Instalatii de centralizare electronica noi, în statii şi introducerea sistemului de siguranta
ERTMS (ETCS nivel 2 + GSM-R)
Modernizarea echipamentului de telecomunicatii;
Inlocuirea echipamentelor linie de contact şi din substatiile de tractiune electrica, instalarea
unui sistem de control SCADA;
Montarea de încalzitoare de macaz pe liniile de primire-expediere, în statii, în halte de
mişcare şi la ramificatii, pentru a combate efectele înzapezirii liniei CF.
În tabelul nr. 2.1. se prezinta caracteristicile fizice ale proiectului, facandu-se o comparatie între
situatia existenta si situatia proiectata a tronsonului CF, în ceea ce priveste lucrarile principale din
cadrul proiectului, pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra lucrarii„, se arata intr-un raport de impact asupra mediului intocmit in 2019.

Documentul il puteti consulta AICI.

Costul total al lucrarilor cuprinse în proiect este de 7.151.326.309,92 lei.