Semnele care iti spun ca ai o boala gastrointestinala. Explicatiile medicilor de la Timisoara in ‘Lectia de la Babes’

TIMISOARA. Boala gastrointestinala acuta infectioasa este una dintre principalele cauze de imbolnavire la nivel mondial si se caracterizeaza prin modificari care apar la nivel de tract digestiv (stomac, intestin subtire, colon). Aceste modificari pot fi cauzate de virusuri (de exemplu rotavirus, adenovirus, norovirus sau enterovirusuri), bacterii (de exemplu salmonella, E.coli, stafilococ auriu), paraziti sau toxinele produse de aceste microorganisme infectioase.

Despre semnele care iti transmit ca trebuie sa iei masuri, vorbesc medicii de la Spitalul Victor Babes din Timisoara.

„Manifestarile clinice ale bolii gastrointestinale acute pot varia de la un disconfort minim pana la forme severe de boala cu deshidratare. Acestea pot fi sistematizate in functie de segmentul tubului digestiv afectat, de exemplu daca afectarea apare la nivel de stomac, pacientul va prezenta greturi, varsaturi si dureri in ,,capul pieptului’’, in schimb, daca procesul infectios se localizeaza la nivel de stomac si intestin, atunci pacientul va prezenta in plus, pe langa greturi si varsaturi, scaune diareice si colici abdominale.
Temperaturile ridicate si conditiile igieno-sanitare de preparare, respectiv de stocare, a alimentelor joaca un rol primordial in aparitia bolii gastrointestinale acute infectioase fapt ce explica cresterea cazurilor pe perioada sezonului estival. Daca ne confruntam cu o asemenea situatie si dezvoltam o boala gastrointestinala acuta, pe langa tratamentul instituit de medicul de familie sau de catre medicul specialist, este foarte important sa tinem cont si de regimul alimentar pe perioada bolii.
Daca ne aflam intr-o astfel de situatie si prezentam greturi, varsaturi sau scaune diareice, este important sa evitam consumul de alimente prajite, alimente cu continut mare in grasimi (de exemplu oua, unt, margarina), afumaturi, mezeluri, conserve, muraturi, lactate (de exemplu lapte, iaurt), alimente cu continut crescut de glucide (de exemplu ciocolata, dulciurile rafinate, prajituri, sucuri sau fructe), legume crude, cafea sau alcool, deoarece din cauza proceselor patologice care au loc la nivel de mucoasa digestiva, aceste alimente nu pot fi digerate corespunzator si nu vor face decat sa favorizeze, sa mentina sau sa agraveze simptomatologia digestiva.
Un aliment care ne pacaleste de cele mai multe ori cand vorbim de regimul alimentar din diaree este cartoful. Cartoful are un continut ridicat de amidon, iar amidonul este un glucid. Pentru ca in boala gastrointestinala acuta infectioasa, glucidele complexe nu mai pot fi procesate corespunzator, acestea vor ramane nedigerate, vor atrage apa din celulele intestinale prin procesul cunoscut de catre noi sub numele de osmoza, urmand ca volumul si frecventa scaunelor diareice sa se mentina ridicate.
Este important ca in perioada episodului acut sa consumam alimente usoare, cum ar fi orezul sau morcovii fierti, paine prajita, covrigei cu sare, carne de pui fiarta sau la gratar. Singurul condiment permis in prepararea alimentelor este sarea, deoarece aceasta creste senzatia de sete si favorizeaza consumul de lichide (apa plata imbuteliata sau ceai de menta neindulcit) lucru care ne va ajuta sa inlocuim volumul de lichide pierdut prin varsatura sau scaun. Piperul, boiaua de ardei iute sau dulce sau alte condimente nu fac decat sa irite mucoasa digestiva si sa intretina senzatia de ,,arsura’’ care poate fi prezenta la pacientii cu varsaturi repetate. Datorita proprietatilor nutritive si a continutului ridicat de potasiu (care ajuta la inlocuirea pierderilor digestive) consumul de banane este recomandat si incurajat.
Revenirea la alimentatia instituita inainte de boala se face treptat in functie de numarul de scaune, consistenta acestora si prezenta sau absenta varsaturilor.
O consecinta a bolii gastrointestinale acute de etiologie infectioasa este sindromul acut de deshidratare. Deshidratarea apare cand aportul exogen de lichide nu compenseaza pierderile cauzate de varsaturi si scaune diareice. Acesta se manifesta prin senzatia de sete, tegumente si mucoase uscate (de obicei buze crapate), perspiratie scazuta si volum urinar emis redus (urina mai inchisa la culoare decat in mod normal), iar cazurile moderate pot asocia somnolenta, crampe musculare si hipotensiune. Pe langa regimul alimentar, este foarte important sa consumam o cantitate suficienta de lichide (apa plata si ceai de menta) pentru a acoperi pierderile din scaun si varsaturi.
in cazul in care intoleranta digestiva cu varsaturi puternice, scaunele diareice abundente, numeroase, cu elemente patologice (sange, mucus, puroi) si febra persista sau constatam aparitia semnelor de deshidratare, este necesara o evaluare intr-un serviciu medical„, explica asist. univ. dr. Novacescu Talida Georgiana, medic rezident Boli Infectioase in cadrul Spitalului Victor Babes din Timisoara.