SFANTUL GHEORGHE: traditii si obiceiuri populare. Ce trebuie sa faci in aceasta zi de sarbatoare

Ziua Sfantului Gheorghe (23 aprilie) marcheaza in calendarul popular inceputul anului pastoral. Denumita popular Sangiorz, Sfantul Gheorghe este o sarbatoare prestigioasa cu semnificatii multiple: agrare, pastorale, divinatorii si augurale.

Ajunul zilei de Sfantul Gheorghe este o perioada caracterizata de prezenta spiritelor malefice, strigoi care umbla noaptea pentru a lua mana laptelui de la vaci. Prevenirea actiunii strigoilor de mana se realizeaza, in ziua de Sfantul Gheorghe, prin intermediul unor practici variate: producerea de zgomote de bucium, afumarea vitelor, grajdurilor si stanelor, asezarea ramurilor de rug la ferestrele si usile adaposturilor pentru animale, agatarea spinilor la poarta sau ungerea ugerului vacilor cu usturoi.

In ajunul sarbatorii de Sfantul Gheorghe, galeata in care urmeaza sa se puna laptele de la primul muls e pregatita in mod minutios: se toarna “apa curgatoare, adica din rau” sau “apa neinceputa din fantana” si iarba verde. Marginea galetii este decorata, in ajunul zilei de Sfantul Gheorghe, cu fire de salcie, impletite in forma unei cununi subtiri, carora li se adauga uneori un ban de argint. Manunchiul de plante este aruncat apoi intr-o fantana, avand rolul de a asigura o cantitate indestulatoare de lapte dupa care rosteste un text: „Asa sa izvorasca laptele in pulpa oii, ca apa in fantana!”.

In unele zone, in ajunul sarbatorii de Sfantul Gheorghe, pe marginea galetii in care se mulg pentru prima data oile se aseza „colacul oilor”, de forma unei cununi, preparat din faina de grau curata, cu apa si sare, uns cu galbenus de ou. Colacul e apoi luat de catre doi pastori care trag de el pentru a-l rupe, existand credinta ca cel care ramane cu partea mai mare va avea noroc la oi. In unele zone, in ajunul zilei de Sfantul Gheorghe, la primul muls se foloseste, in locul colacului, o cununa din ramuri verzi, care are ca scop, pe de o parte, asigurarea belsugului de lapte si, pe de alta, protectia impotriva fortelor malefice, active in aceasta perioada.

 Credinte si superstitii pentru Ajunul Sfantului Gheorghe

– Oamenii stau toata noaptea treji, inaintea sarbatorii de Sfantul Gheorghe, ca sa fie vioi si sanatosi tot anul.
– De Sfantul Gheorghe, in ajun, vitele se baga in holda de grau si cand vin acasa, se ia o mana de grau care se pastreaza si se amesteca in graul de semanat, ca sa se faca mult si frumos la anul.
– Oamenii se bat cu urzici pentru a fi harnici si iuti tot anul.
– In dimineata ajunului sarbatorii de Sfantul Gheorghe, femeile scot sculele de tesut afara, ca sa rasara soarele peste ele, pentru a avea spor la lucru.
– Oamenii se incing cu ramuri verzi ca sa nu ii doara mijlocul, in ajunul zilei de Sfantul Gheorghe.

Sursa: stirileprotv.ro

Advertisement Advertisement
Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. In complectare la COLACUL OILOR:
    Colacul se ia de catre mulgatorul unei oi si se tine de doi ciobani sub ugerul oi( un cioban sta de o parte a oi iar celalalt de ceaialalta parte)Mulgatorul mulge cateva picaturi de lapte peste colac dupa care,vei doi ciobani trag de colag unul zicand CUCU iar celalalt
    RASCUCUL rupand colacul..
    A nu xe uita ca de Sfantul Gheorghe infrunzeste pomii si mai ames padurea si CUCUL canta poate pentru prima oara in acest an.
    Ciobanii la arbatoarea de Sf.Gheorghe canta din fluier cantece cu cucul.