Singurul sanctuar neolitic din Romania, in care oamenii se inchinau zeilor, pus in valoare langa Timisoara. Intr-o luna va fi deschis Punctul Muzeal de la Parta

TIMISOARA. Mai dureaza aproximativ o luna pana cand va fi deschis Punctul Muzeal de la Parta, in care vizitatorii ar putea vedea o replica 1:1 a sanctuarului neolitic, vechi de peste 6.000 de ani sau chiar originalul, inca nu s-a stabilit cu siguranta. Mai e putin de lucru la replica, dar sunt si discutii despre mutarea sau nu a origialului care se afla la Castelul Huniade, in custodia Muzeului National al Banatului din Timisoara.

CITESTE SI: Planuri pentru o parcare cu 300 de locuri langa viitorul stadion ‘lego’ din Calea Buziasului. Primaria Timisoara cauta o firma care sa faca studiul de fezabilitate 

”Se construieste Punctul Muzeal de la Parta, unde va fi o replica a sanctuarului neolitic de la Parta. Este aproape finalizat, in decembrie se vor incheia lucrarile si speram ca anul viitor sa avem foarte multi vizitatori. Este valoros, deoarece este unic. Vizitatorii vor vedea o replica a acestui sanctuar, cum au l-au folosit stramosii nostri, o locatie pentru a se ruga si a desfasura ritualuri religioase”, a declarat Claudiu Ilas, directorul Muzeului National al Banatului din Timisoara.

Sanctuarul original se afla in Castelul Huniade, insa specialistii au spus ca ar trebui mutat.

Reprezentantii Muzeului National al Banatului ar dori sa duca la Parta chiar santuarul original, insa arheologul care l-a descoperit nu este de acord cu acest lucru, deoarece acesta ar putea fi deteriorat in timpul transferului.

”Proiectul este prevazut ca replica sa fie realizata si asezata in noul Punct Muzeal. Proiectantul si ceilalti arhitecti ne-au spus ca originalul ar trebui mutat din Castel pentru ca sunt probleme la podea. Acum se lucreaza la replica. Speram sa il convingem pe domnul Lazarovici (Gheorghe Lazarovici – arheologul care a descoperit sanctuarul neolitic – n.r.) sa ne lase sa mutam sanctuarul din castel. Deocamdata, mergem pe replica de 1:1. In cel mult 3 saptamani va fi finalizata”, a declarat Ilas.

Pe langa sanctuar, vor fi expozitii legate de sapaturile arheologice de la Parta. Totodata, noul Punct Muzeal va fi o baza de cercetare pentru cei care doresc sa mai faca sapaturi pe sit, intrucat doar o mica parte s-a descoperit pana in prezent.

Constructia Punctului Muzeal va avea un spatiu deschis la inaltime, unde vizitatorii vor putea urca pentru a observa de sus sanctuarul.

***

Valoarea proiectului de punere in valoare a sanctuarului neolitic unicat este de 405.932,73 euro, suma provenita din fonduri europene, prin Programul Interreg România – Republica Serbia. Firma care realizeaza obiectivul, desemnata in urma licitatiei publice, este SC CONSTRUCTIM S.A.

Potrivit Muzeului National al Banatului din Timisoara, Sanctuarul este de forma rectangulara, de 11,6 m lungime si 6 m latime si este impartit in doua incaperi: incaperea A situata la est si B, aflata in partea de vest a sanctuarului. In centrul acestuia, pe ambele parti ale zidului despartitor dintre cele doua incaperi, era o masa altar pe care au fost descoperite o serie de obiecte care ne ofera o imagine despre ritualurile care erau practicate aici.

Incaperea A adaposteste statuia monumentala aflata pe un soclu de lut decorat la capete cu motive meandrice. La extremitatile soclului sunt modelate doua tavi de ofrande. Statuia este dubla si reda doua personaje, unul feminin, care are pantecul reliefat si un altul care are un cap de taur modelat realist. Pe masa altar se afla o vatra portativa iar langa peretele despartitor o cupa de lut de mari dimensiuni. Masa-altar din aceasta incapere a fost ulterior impartita de un zid in doua parti. Pe acest zid au fost modelate capetele unor animale mici: oi, capre. In fata statuii monumentale era o usa strajuita de doua coloane de lut, care erau terminate cu cate un cap de taur. Pe frunte si bot, capetele erau decorate cu benzi incizate si pictate cu rosu si galben. Langa aceasta usa era o a doua deschidere, probabil o intrare de serviciu, care avea in partea superioara o nisa in care a fost descoperit un idol-bust in marime naturala, perforat longitudinal, in care era fixat un craniu. In coltul incaperii au fost descoperite mai multe lame de silex foarte taioase care erau folosite la scrificiile ritualice. In cadrul acestui ceremonial sangele rezultat din sacrificarea animalelor era depus in cupa de pe masa-altar. Aceste sacrificii aveau drept scop mentinerea bunavointei divinitatii si au la origine ideea sacrificiului primordial, al omorului primar.

Incaperea B, cu aceleasi dimensiuni ca si cea anterioara, a fost divizata in doua casete de dimensiuni apropiate. In prima dintre casete era un soclu de lut situat langa o vatra portabila sustinuta de un suport de pari. Langa aceasta a fost descoperita o mare cantitate de cenusa precum si resturi de la ofrandele aduse zeilor. Pe soclu era un idol-bust decorat pe piept cu incizii in zig-zag si avea o perforatie verticala in care era fixat un craniu de animal. In cealalta caseta erau mai multe vase in care se depuneau ofrande. Intr-unul dintre aceste vase, o amfora cu fata umana, au fost descoperite oasele degetelor de la mana unui om. Tot in acest spatiu au fost gasite boabe de grau carbonizate care provin de la ofrandele aduse zeilor, prin arderea ritualica a grauntelor.

Peretele exterior, in staga intrarii, avea un orificiu circular care taia un disc de lut si sub acest ansamblu, lipita pe perete, era o cupa de lut sub care se afla un postament cu o rasnita de piatra. Acest complex se leaga de rasnitul cultic care avea menirea, ca prin distrugerea invelisului material al semintei, sa elibereze fortele regeneratoare, germinative imobilizate in bobul de grau. De asemenea prezenta rasnitei alaturi de ansamblul compus din orificiul din perete si de discul de lut adiacent, care simbolizeaza soarele si luna, leaga acest ritual de cultul soare-luna, de ciclurile astronomice ale anotimpurilor.

Studiile atente efectuate asupra acestui ansamblu din sanctuarul de la Parta au demonstrat ca numai intr-o singura zi din an, la data echinoctiului de primavara, lumina soarelui patrundea in incaperea A a sanctuarului si se pozitiona pe capul de taur al statuii monumentale. Acest fapt demonstreaza ca, pe langa rolul sau cultic deosebit, sanctuarul juca si rolul de calendar, care marca inceputul primaverii, a anotimpului regenerarii naturii.