Singurul sanctuar neolitic din Romania va putea fi vizitat langa Timisoara. In cateva saptamani se deschide Punctul Muzeal de la Parta. Foto

TIMISOARA. Punctul Muzeal de la Parta, in care turistii ar putea vedea o replica a singurului sanctuar neolitic din tara, vechi de peste 6000 de ani, este aproape sa fie finalizat si deschis pentru public.

CITESTE SI: O mana intinsa si vecinilor vecinului. Fostele tari din spatiul sovietic trebuie sprijinite pentru continuarea drumului spre democratie. La Bruxelles, Alin Nica, raportor al Comitetului Regiunilor, cere extinderea Parteneriatului Estic 

Lucrarile de amenajare de la Parta au intrat pe ultima suta de metri.

Au fost incheiate interventiile la acoperis, pavaj, dar si gardul de imprejmuire al punctului muzeal, ce va fi administrat de Muzeul National al Banatului.

„In ceea ce priveste stadiul, au fost finalizate lucrarile la acoperis, pavaj, sistemul de climatizare cat si gardul de imprejmuire, care are un design deosebit, urmand a fi efectuate finisajele. Aspectul acoperisului este unul special, sustinut de forme de lemn construite din busteni de 10 metri dintr-o singura bucata.
Consiliul Județean Timis si Muzeul National al Banatului, institutie care va si administra acest punct muzeal, vor pregati inaugurarea constructiei la finalul lunii aprilie, alaturi de reprezentanti ai comunitatii regionale si persoane interesate sa promoveze investitia realizata. Punctul muzeal din comuna Parta va contribui la cresterea turismului local si va fi un motor de dezvoltare pentru activitati turistice culturale si de agrement„, transmit reprezentantii Consiliului Judetean Timis.

Pe langa sanctuar, vor fi expozitii legate de sapaturile arheologice de la Parta. Totodata, noul Punct Muzeal va fi o baza de cercetare pentru cei care doresc sa mai faca sapaturi pe sit, intrucat doar o mica parte s-a descoperit pana in prezent.

Constructia Punctului Muzeal va avea un spatiu deschis la inaltime, unde vizitatorii vor putea urca pentru a observa de sus sanctuarul.

Valoarea proiectului de punere in valoare a sanctuarului neolitic unicat este de 405.932,73 euro, suma provenita din fonduri europene, prin Programul Interreg România – Republica Serbia. Firma care realizeaza obiectivul, desemnata in urma licitatiei publice, este SC CONSTRUCTIM S.A.

Potrivit Muzeului National al Banatului din Timisoara, Sanctuarul este de forma rectangulara, de 11,6 m lungime si 6 m latime si este impartit in doua incaperi: incaperea A situata la est si B, aflata in partea de vest a sanctuarului. In centrul acestuia, pe ambele parti ale zidului despartitor dintre cele doua incaperi, era o masa altar pe care au fost descoperite o serie de obiecte care ne ofera o imagine despre ritualurile care erau practicate aici.

Incaperea A adaposteste statuia monumentala aflata pe un soclu de lut decorat la capete cu motive meandrice. La extremitatile soclului sunt modelate doua tavi de ofrande. Statuia este dubla si reda doua personaje, unul feminin, care are pantecul reliefat si un altul care are un cap de taur modelat realist. Pe masa altar se afla o vatra portativa iar langa peretele despartitor o cupa de lut de mari dimensiuni. Masa-altar din aceasta incapere a fost ulterior impartita de un zid in doua parti. Pe acest zid au fost modelate capetele unor animale mici: oi, capre. In fata statuii monumentale era o usa strajuita de doua coloane de lut, care erau terminate cu cate un cap de taur. Pe frunte si bot, capetele erau decorate cu benzi incizate si pictate cu rosu si galben. Langa aceasta usa era o a doua deschidere, probabil o intrare de serviciu, care avea in partea superioara o nisa in care a fost descoperit un idol-bust in marime naturala, perforat longitudinal, in care era fixat un craniu. In coltul incaperii au fost descoperite mai multe lame de silex foarte taioase care erau folosite la scrificiile ritualice. In cadrul acestui ceremonial sangele rezultat din sacrificarea animalelor era depus in cupa de pe masa-altar. Aceste sacrificii aveau drept scop mentinerea bunavointei divinitatii si au la origine ideea sacrificiului primordial, al omorului primar.

Incaperea B, cu aceleasi dimensiuni ca si cea anterioara, a fost divizata in doua casete de dimensiuni apropiate. In prima dintre casete era un soclu de lut situat langa o vatra portabila sustinuta de un suport de pari. Langa aceasta a fost descoperita o mare cantitate de cenusa precum si resturi de la ofrandele aduse zeilor. Pe soclu era un idol-bust decorat pe piept cu incizii in zig-zag si avea o perforatie verticala in care era fixat un craniu de animal. In cealalta caseta erau mai multe vase in care se depuneau ofrande. Intr-unul dintre aceste vase, o amfora cu fata umana, au fost descoperite oasele degetelor de la mana unui om. Tot in acest spatiu au fost gasite boabe de grau carbonizate care provin de la ofrandele aduse zeilor, prin arderea ritualica a grauntelor.

Peretele exterior, in staga intrarii, avea un orificiu circular care taia un disc de lut si sub acest ansamblu, lipita pe perete, era o cupa de lut sub care se afla un postament cu o rasnita de piatra. Acest complex se leaga de rasnitul cultic care avea menirea, ca prin distrugerea invelisului material al semintei, sa elibereze fortele regeneratoare, germinative imobilizate in bobul de grau. De asemenea prezenta rasnitei alaturi de ansamblul compus din orificiul din perete si de discul de lut adiacent, care simbolizeaza soarele si luna, leaga acest ritual de cultul soare-luna, de ciclurile astronomice ale anotimpurilor.

Studiile atente efectuate asupra acestui ansamblu din sanctuarul de la Parta au demonstrat ca numai intr-o singura zi din an, la data echinoctiului de primavara, lumina soarelui patrundea in incaperea A a sanctuarului si se pozitiona pe capul de taur al statuii monumentale. Acest fapt demonstreaza ca, pe langa rolul sau cultic deosebit, sanctuarul juca si rolul de calendar, care marca inceputul primaverii, a anotimpului regenerarii naturii.