Sistemul universitar romanesc este pe butuci?

Este performanta scoala romaneasca sau ce trebuie facut ca ea sa devina performanta? La aceasta intrebare au incercat sa raspunda reprezentantii oamenilor de afaceri, ai institutiilor de invatamant superior ori scolilor din Timis.

Toti au ajuns la aceeasi concluzie: sistemul de invatamant superior are prea multi studenti, iar majoritatea sunt slab pregatiti. Singurul care nu a fost de acord a fost rectorul Ioan Talpos care a sustinut ca numarul celor care ajung la facultate ar trebui fi mult mai mare.

„Numarul de studenti este obligatoriu sa creasca, pentru ca dumneavoastra sa aveti de unde sa luati viitori cercetatori” i-a explicat rectorul UVT profesorului universitar Mihai Viorel Putz care a fost de parere ca studentii din Timisoara sunt slabi pregatiti, si in special nu prea stiu ce-si doresc de la viata.

„Diploma de student in Romania se ia prea usor, iar tot ce se obtine usor devine fara valoare. Ganditi-va de ce multi oameni de varsta a doua sunt foarte mandri de faptul ca au diploma de Bacalureat. Pentru ca spun cat de greu le-a fost sa o obtina. Ar mai fi ceva foarte important cei care au doctoratul nu-i ajuta la nimic, deoarece de pe grila de salarizare s-a scos sporul pentru acest grad”, i-a raspuns Putz.

Alina Barbu, reprezntanta Continental, a declarat ca din punctul de vedere al angajatorului, studentii romani care ajung pe piata fortei de munca au multe lacune. „Noi angajam undeva intre 200 si 400 de oameni an de an la Timisoara. Credeti-ma ca este extrem de greu de gasit oameni bunicei nu foarte buni. Practic noi trebuie sa lucram cu ei cam 6 luni pentru a fi productivi. In plus la angajare, pe un post de junior vin cu pretentii de 1000 de euro, deci ei practic sunt rupti de realitate”, a declarat aceasta.

De aceeasi parere este si Francis Halasz, inspector scolar general adjunct, care se confrunta cu astfel de probleme ca si angajatorii de la privat. „Formarea cadrelor care ajung la catedra lasa foarte mult de dorit. Selectia lor ar trebui sa se faca cand ajung pe bancile universitatilor, pentru ca ajungem la situatia ca un student care a terminat facultatea cu 10 sa nu faca 2 bani la catedra”, a explicat Halasz.

Dezbaterea a avut loc la Timisoara si a fost organizata de Fundatia Dinu Patriciu in cadrul caravanei Galei Premiilor in Educatie. Initiata in 2009 de catre Fundatia Dinu Patriciu, aceasta competitie anuala recompenseaza cu premii in valoare totala de 250.000 euro pe cei care – printr-o activitate profesionala remarcabila – au un impact pozitiv in educatie si pot deveni modele de urmat.

Inscrierile pentru cele 11 sectiuni de concurs – Profesorul preuniversitar al anului, Profesorul universitar al anului, Invatatorul/Educatorul anului, Cercetatorul anului, Studentul anului, Elevul anului, Bibliotecarul anului, Scoala anului, Facultatea anului, Cel mai bun proiect educational si ONG-ul anului in domeniul educatiei – se fac in perioada 15 iunie – 27 septembrie, pe website-ul Galei, www.premiileineducatie.ro, prin crearea unui cont personal si completarea formularului de concurs. Un juriu independent format din 38 de experti români in educatie va alege castigatorii competitiei, intre 29 septembrie si 22 octombrie. Acestia vor fi anuntati in cadrul ceremoniei de decernare a premiilor la inceputul lunii noiembrie.

In cele doua editii anterioare ale Galei Premiilor in Educatie, patru premii au fost adjudecate de timisoreni: Conf. Dr. Mihai Viorel Putz, Universitatea de Vest – Premiul I la sectiunea Cercetatorul anului (2010), Conf. Univ. Florin Alin Sava, Universitatea de Vest – premiul II la Profesorul universitar al anului (2009), Fundatia EOS – premiul III la ONG-ul anului (2009), Csilla Ibolya Balint, Colegiul National C.D. Loga – Mentiune speciala la sectiunea Elevul anului (2010).

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.