Spectacol pe Bega, langa Timisoara. Ecluza si barajul stavilar de la nodul hidrotehnic Sanmihaiu Roman se pregatesc de receptie dupa reabilitare. Filmare aeriana
TIMISOARA. Mai aproape de momentul in care vom ajunge cu vaporul de la Timisoara pana in Serbia.
Cel mai asteptat proiect transfrontalier Romania-Serbia, ‘Repararea infrastructurii de navigatie pe Canalul Bega‘ se apropie de final.
Reabilitarea in totalitate a nodului hidrotehnic de la Sanmihaiu Roman, aproape de Timisoara, se dezvaluie in toata splendoarea in imagini filmate de la inaltime.
In dreapta insulei se poate observa barajul stavilar reabilitat (reabilitare stavila cilindrica si plana dubla, reabilitare casa stavilar-monument tehnic), iar in partea stanga a insulei este ecluza.
VIDEO: Apele Romane Banat
In momentul de fata, Apele Romane Banat pregatesc procedura de realizare a receptiei acestor lucrari, care s-au intins pe parcursul a doi ani si jumatate.
Repararea si repunerea in valoare a nodului hidrotehnic de la Sanmihaiu Roman s-a facut cu bani europeni, cu fonduri de la bugetul national, de la Apele Banat si Consiliul Judetean Timis.
Intreg proiectul ‘Repararea infrastructurii de navigatie a Canalului Bega’ are o valoare de 13,85 milioane euro, din care 11,77 milioane euro sunt bani de la Uniunea Europeana prin programul IPA, care s-au impartit in doua. Jumatate au revenit partii romane, iar cealalta partii sarbe.
Partenerii sarbi in proiect au finalizat la randul lor repararea nodurilor hidrotehnice de la Srpski Itebej si Klek. Totodata, au terminat pista de biciclete pana la granita, astfel ca, dupa deschiderea punctului de trecere a frontierei de pe canalul Bega, traseul cicloturistic va avea peste 70 de km.
Lucrari si la ecluza de la Uivar
Pentru a putea fi reluata navigatia pe canalul Bega ca odinioara, este nevoie de reparatii si intretinere si la Uivar.
Interventiile celor de la Apele Banat au inceput deja in luna septembrie la ecluza de la Uivar, care nu a mai fost folosita de la sfarsitul anilor ’60, de cand navigatia pe Bega a fost inchisa.
Formatia Interventie Operativa Mecanizata din cadrul Sistemului de Gospodarire a Apelor Timis curata albia Begai de depunerile aduse de apa, in ultimii 50 de ani. Acum se decolmateaza pe cateva sute de metri in zona ecluzei care nu a mai fost folosita din anul 1967. Dupa decolmatarea tronsonului, se procedeaza la nivelarea depunerilor excavate.
***
Canalul Bega are 114,5 km portiune navigabila, 44,5 km sunt pe teritoriul Romaniei, iar restul de 70 de km pe teritoriul sarbesc.
Daca se respecta graficul, anul viitor, in locul in care Bega iese din tara, va fi amenajat si un nou punct de trecere a frontierei cu Serbia. Primele demersuri au fost deja facute, iar infrastructura va fi functionala in momentul in care va fi reluata navigatia si astfel, prin sistemul de canale din Serbia, Timisoara va fi iarasi legata de Dunare si mai apoi de Marea Nordului.
Parerea ta
-
ACEEASI CATEGORIE
Pareri
Opinia Timișoarei am o mare problemă cu calitatea video-urilor care le postați, în condițiile în care sunteți o publicație media locală de top. Ok, nu cer calitate cu camere de top Sony de 4K 60 fps, dar măcar 1080p. Puteați monta telefonul personal pe un stativ pe drona aia și deslușeam mai multe din video. E și păcat că s-au făcut lucrări de artă surprinzătoare la ecluză care nu se văd bine.
Videoclipul este preluat din grupul local al Sanmihaiului Roman.Pe.grup este de la începutul saptamani.
Un lucru bun pentru judet si oras! In copilarie am trecut cu vaporasul prin ecluza, a fost o experienta impresionanta. Poate mai apuc sa merg pana in Serbia in perioada urmatoare.
Miza modernizării e la altă scară, strict economică, se urmărește reluarea navigației comerciale pentru acces barjelor pe relația Bega-Marea Nordului-Oceanul Planetar prin Dunăre-Main-Rin, nu cred că vor circula vaporașe turistice
Felicitări! Deși România are cel mai mare și mai armonios bazin hidrografic al Europei, acesta nefiind regularizat și navigabilizat, Timișoara este singura localitate-port la o apă interioară!
Dumnezeu iti da, nu iti baga si in traista. Dar porturi banuiesc ca erau si pe Bistrita, pe vremea navigatiei cu plute. Ma mir ca nu ne lamuresc niste timisoreni veniti cu mijloace similare…
Autoritățile care se ocupa de acest proiect probabil sunt persoane mai tinere care nu cunosc că prin anii ’60 când circula vaporul pornind de la Uivar numit „Damsik” a avut și statia la Dinias.La fel a fost și un drum pe o scurtătură
Timisoara-Sinmihai-Dinias-Sanmartinul Sarbesc-Ivanda -Ionel pe care circula un autobuz de pe vremuri fiind cel mai scurt drum intre Timișoara și Serbia.Trebuie reluat
Completez,drumul intre Timisoara-Ionel prin Dinias era prin scurtătură peste câmp,deci foarte scurt.
Vad ca nu scrieti nimic despre cum vor fi actionate portile ecluzelor, electric sau tot manual ca pe vremuri…La fel si robinetii ecluzei, cum vor fi actionati dupa aceasta modernizare?…
Nu vad instalate semafoarele ecluzei?…
Opinia Timisoarei, poate va interesati si ne informati si pe noi cititorii….
Numai dacă mergi pe jos după ecluză si vezi pârâul îngust, colmatat și jalnic cu care se continuă ecluza îți dai seama că banii ăia băgați în ecluză sunt în zadar. Barje, vaporașe…..glume. Poate în 300 de ani de acum.
De ce legătura ar fi numai cu Marea Nordului? Cu cea Neagră și cu Mediterana ar deranja? Mai ales că e TOT PE DUNĂRE și e ÎN AVAL!