Stefan Sandu, director Administratia Bazinala Apele Romane Banat: „Primaria a supralicitat capacitatea de transport a Begai“

TIMISOARA. Stefan Sandu, directorul Administratiei Apelor Romane Banat, vorbeste despre pericolul de inundatii din Timis, despre proiectele de modernizare a canalului Bega intr-un interviu acordat www.opiniatimisoarei.ro.

Domnule director, exista la ora actuala un pericol de inundatii in zona de Vest odata cu topirea zapezii?

Din punct de vedere al pericolului pentru inundatii stam bine in sensul ca nu exista acest risc. Zapada se topeste incet, practic, daca am fi dorit un scenariu despre cum sa se topeasca zapada, acesta ar fi fost. Sunt temperaturi de cateva grade cu plus, cinci, sase grade, combinate cu temperaturi negative noaptea. Practic, cateva zile nici nu s-a simtit cresterea nivelurilor raurilor din jurul judetului Timis. S-au simtit cresteri usoare abia duminica, dupa ce sambata au fost temperaturi mai ridicate.

Am inteles ca prefectura v-a cerut sa faceti totusi un plan pentru scenariul cel mai prost, in conditiile in care ar si ploua. Atunci ar fi probleme?

E foarte greu sa faci un plan pentru cazul cel mai rau. Pentru ca in cele mai rele conditii poate sa ploua o suta de zile fara intrerupere si atunci poate sa fie inundata pana si o casa din varful dealului. Pentru conditii normale suntem pregatiti, adica pentru orice scenariu care nu presupune niste fenomene iesite din comun sau o acumulare a doua sau mai multe fenomene. In momentul in care o zapada combinata cu o ploaie mai consistenta, mai puternica, calca pe un front atmosferic de temperaturi de 10, 14 grade, ar putea sa ne duca la o topire extrem de brusca a zapezii si urmarile poate ar fi fost mai neplacute, dar nu vorbim neaparat de probleme legate de raurile mari, Bega sau Timis, ar fi aparut probleme locale, in satele din Caras prin topirea zapezii de pe versanti, poate s-ar fi inundat niste curti, niste gradini, dar nu vorbim de inundatii ca cele din 2005.

Ati declarat la instalarea in functie ca vreti ca in doi, trei ani, Bega sa fie navigabila pana in Serbia. In ce stadiu este acest proiect-deziderat, daca il putem numi asa?

Este si un proiect-deziderat, este si necesar. Practic, la aceasta ora s-ar putea naviga pe teritoriul municipiului Timisoara, mai sunt cateva lucrari de efectuat, dar acestea nu pun neaparat in pericol capacitatea de a naviga pe Bega, singurul punct mai dificil este nodul de la Sanmihai. Acolo este in desfasurare o investitie, s-a reusit punerea in siguranta a nodului pentru lucrarile care urmeaza a fi efectuate. in momentul de fata, Bega curge prin fosta ecluza, urmeaza sa se refaca tot ceea ce trebuie la partea de baraj, urmand ca intr-o etapa ulterioara sa se refaca si partea de ecluzare astfel incat sa se poata naviga dintr-o parte in cealalta a nodului.

Doi – trei ani reprezinta un termen realist?

Este un termen necesar pentru ca daca nu se intampla chestia asta, practic se colmateaza din nou Bega pe teritoriul municipiului. Atunci tot ce s-a intamplat in anii trecuti cu decolmatarea, practic, trebuie reluat.

Primaria, dvs, toata lumea vorbeste de vapoare pe Bega si asa mai departe. In teorie suna foarte bine si frumos. Totusi, sunt unii oameni care au o reactie negativa vizavi de aceste vise. Chiar sunt realizabile, domnule director?

Recunosc ca si parerea mea este ca Primaria a supralicitat capacitatea de transport a Begai, deci nu prea vad sapte vaporetto pe Bega. Totusi ar trebui sa vedem ca Bega este un canal care are niste limite fizice pe care nu le putem schimba, nu il putem face nici mai mare, nici mai larg. Nu ne putem dori sa realizam in Timisoara ceea ce realizeaza Budapesta pe Dunare, e clar. Dar cred ca un anume tip de transport turistic, mai ales, este viabil pe Bega. In ceea ce priveste visul celor de la Primarie de a crea o alternativa la transportul in comun pe Bega… sunt putin sceptic pentru ca nu vad, cel putin deocamdata, si nici nu mi s-a demonstrat printr-un studiu ca ar fi altfel, nu cred ca este viabil ca un cetatean sa se imbarce pe un vapor in zona Solventul sau in zona Iosefin si sa ajunga intr-un timp util si cu un pret rezonabil in Piata Traian. Eu personal nu vad viabil un asemenea proiect. Poate un studiu ar putea dovedi contrariul.

Atunci despre ce tip de transport vorbim? De agrement?

Cred ca ceea ce putem face este un transport de agrement, un transport turistic…? Si aici apar doua aspecte. Pentru cel de agrement de scurta durata, o plimbare cu vaporul pe Bega in Timisoara, ce ar putea fi foarte atractiv pentru copii, cu statii in zona Parcului Copiilor, deci se poate, a mai functionat in Timisoara si cred ca este foarte bine daca se intampla asa. Daca ne dorim putin mai mult, respectiv un grup de turisti straini, care sa coboare dintr-un autocar, sa se imbarce pe un vapor si sa se duca pana in Serbia, ei bine atunci lucrurile se complica. La oamenii aia trebuie sa le dam si altceva pe langa o plimbare intre doua diguri. Trebuie sa recunoastem, nu este nimic spectaculos in drumul spre Serbia. Chiar nu vad de ce niste turisti care vin din alte tari ar sacrifica o dupa-masa ca sa se plimbe cu un vapor pe Bega.

Si un astfel de proiect exista? Ce le putem oferi turistilor?

Nu exista, dar aici ar trebui sa mai venim cu ceva pe langa. Ar trebui sa mai creem niste statii, ar trebui sa creem niste restaurante, ar trebui sa fructificam un potential folcloric, culinar, viticol. Ceva!

Pai si nu se gandeste nimeni la asta? Cineva din primarie, dumneavoastra, adica in sarcina cui ar trebui sa fie?

Aici cred ca ar trebui sa isi dea mana mai multi factori: consiliul judetean, primaria, si primariile de-a lungul cursului, nu vorbim numai de primaria Timisoara. Deci chiar e un proiect mai amplu care ar putea avea o oarecare importanta, insa la modul la care se arunca acum niste vapoare pe Bega si se spune ca o sa se intample ceva, nu se va intampla nimic! Inclusiv la ora actuala, in Timisoara nu exista un port. Nu exista statii, nu exista nimic! Nu exista o logica in desfasurarea proiectelor. Nu exista loc in care aceste ambarcatiuni sa ancoreze. Vor aparea cu siguranta persoane fizice care sa fie interesate sa puna pe Bega o barca cu motor. Ce vom face cu acestea?

Aici intervine o alta problema. Oricine va avea barca va putea circula cu ea pe Bega?

Da, este o intrebare. Ce ne facem cu cluburile de canotaj, de caiac-canoe care au traditie pe Bega?  Au fost campioni olimpici care au plecat din cluburile de pe Bega. Ce facem cu sporturile astea? Le desfiintam? Bineinteles, exista posibilitatea de a face agrement, barcutele acelea cu lebede, hidrobiciclete. Ce facem cu ele? Trebuie sa ne uitam la alte orase care au cursuri de apa similiare cum  au rezolvat aceasta problema. Nu ne putem compara cu Belgradul care are Dunarea, cu Budapesta, cu Viena, cu Paris sau cu Londra.

Pana la urma cat este de utila investitia asta de decolmatare daca tot nu se face nimic?

Utila a fost. Necesara a fost, dar practic, trebuie sa ne vedem limitele, lungul nasului. Nu putem sa fim mai mult decat am dori sa fim. Referitor la punerea in valoare a Begai poate ar fi mult mai interesant de a accentua amenajarea malurilor Begai. Problema asta deja nu mai este teritoriul Apelor Romane, dar cred ca primaria ar avea un cuvant greu de spus printr-o strategie foarte bine orientata asupra nevoilor si posibilitatilor. Daca stam sa ne plimbam cu gandul pe malul Begai, Bega este pusa in valoare in putine locuri. in afara privelistii de pe poduri, nu sunt locuri frumoase. Sunt unele restaurante care au conceput un sistem de garduri care practic obtureaza total vizibilitatea spre Bega. Cele care au pus in valoare peisajul sunt foarte putine. Amenajarea malurilor ar trebui sa se faca si aici nu ma refer doar la pavaje, alte banci, alte corpuri de iluminat, si gata. Nu, e vorba de un proiect mult mai amplu care sa schimbe tot ceea ce este pe malul Begai. Sa intoarcem orasul cu fata spre Bega.

Un alt proiect despre care se vorbeste de ani buni este la lacul Surduc. Dublarea volumului de apa de la 25 de milioane la 50 de milioane de litri. De ani de zile nu se intampla nimic.

Proiectul e in curs de avizare, exista o expertiza a echipamentului, a barajului, iar in functie de buget si finantari ne putem apuca si de aceasta lucrare.

Ce se va intampla cu constructiile de acolo? Multe sunt sub cota de 198, cota la care se va ridica apa.

Nu sunt multe sub cota 198, care va fi cota finala. Este cunoscuta din anii 1980. Oricum, apa nu se va ridica deodata, brusc. Probabil va fi necesar un timp de doi ani din momentul in care se va incepe umplerea lacului pana la terminarea lui. Nu este ceva ce se intampla peste noapte, nu va veni un val care va lua constructiile de acolo. Mai sunt cateva constructii fara autorizatii. O buna perioada de timp s-a putut asa, insa este clar pentru toata lumea ca este zona inundabila. in mare parte sunt constructii provizorii, vor trebui sa le darame, sa le mute, dar este un proiect mult prea important pentru a fi blocat de unii care nu au respectat conditiile. Acolo s-a rezolvat problema in anii ’70 pentru pamantul de sub lac oamenii au fost despagubiti. stiu ca acolo s-au facut niste greseli, pe la primarii, s-au retrocedat niste terenuri si au fost niste procese. Trebuie sa fie toata lumea constienta ca investitiile acestea majore trebuie sa se desfasoare, nu se pot impiedica pentru ca cineva, la un moment dat, a facut o greseala.

In cat timp credeti ca apele s-ar putea ridica la 198?

Aici discutam de un termen de cel putin trei ani.