Stiai de ce CD-ul poate inregistra fix 74 de minute?

Te-ai intrebat vreodata de ce CD-ul avea capacitatea maxima de 74 de minute? Raspunsul vine exact de unde nu te astepti: de la Ludwig van Beethoven!

Cand a iesit pe piata standardul audio al Compact Disc-ului, in 1980, un lucru era foarte curios: capacitatea de stocare era de 74 de minute. Nu de 60, nu de 70 ci fix 74 si o datoram unui surd.

Cel despre care vorbim nu este altul decat Ludwig van Beethoven care, desi surzise aproape de tot, si-a incheiat cariera de compozitor cu Simfonia nr.9 in D minor, op.125.

Dar cum a fost acesta un factor de decizie pentru standardul CD-ului?

In 1979, doi factori importanti ai industriei audio, Sony si Phillips incercau sa puna la punct standardul Compact Discului: Phillips dorea un disc de 11,5 cm dar Sony vroia de 10 cm.

Ambele erau capabile sa inregistreze destul de mult, cel de 10 cm fiind capabil sa stocheze pana la 60 de minute date audio pe 16 biti, la frecventa de 44,056 Hz.

Nemultumirea a venit, insa, din partea lui Norio Ohga, un audiofil, care in 1980 a ajuns presedintele companiei Sony.

Cerinta acestuia era ca Compact Disc-ul sa fie capabil sa redea intrega Simfonie nr.9 a lui Beethoven iar cea mai lunga interpretare a simfoniei a durat 74 de minute, fiind o inregistrare mono in timpul festivalului Bayreuther Festspiele din 1951 condusa de Wilhelm Furtwangler.

Asadar, standardul a fost stabilit la 12 cm, 74 de minute (4440 de secunde, dupa cum ar spune o „vedeta” autohtona).

Cei de la Phillips au negat aceasta varianta declarand ca dimensiunea a fost aleasa la 12 cm fiind o valoare neutra insa povestea cu simfonia suna mai plauzibil.