Superimunitatea parlamentarilor s-a dus pe copca. Judecatorii de la Curtea Constitutionala au respins-o

Curtea Constitutionala a admis, miercuri, sesizarile PDL si ICCJ privind modificarile la Codul Penal adoptate de Camera Deputatilor in 10 decembrie 2013. Decizia a fost luata in unanimitate de cei 9 judecatori ai Curtii.

Reamintim ca PDL a depus doua sesizari privind articolele referitoare la conflictul de interese, definitia functionarului public si prejudiciul cauzat prin comiterea de infractiuni.

Curtea Constitutionala a admis sesizarile privind modificarile aduse Codului Penal. Acestea au fost depuse de PDL si de ICCJ.

Una dintre sesizari facea referire la dispozitia privind redefinirea conflictului de interese. O alta sesizare viza prevederea prin care parlamentarii si presedintele erau scosi din categoria functionarilor publici.

inalta Curte de Casatie si Justitie a sesizat Curtea Constitutionala in 12 decembrie 2013, precizand in actul transmis CC ca modificarile aduse Codului Penal, in urma carora s-ar putea concluziona ca anumite persoane „sunt deasupra legii”, neputand fi pedepsite pentru comiterea unor infractiuni de coruptie, pot fi considerate incompatibile cu functionarea statului de drept.

Potrivit instantei supreme, prin modificarea legii, in sensul ca sunt scosi din categoria functionarilor publici presedintele Romaniei, deputatii si senatorii, precum si persoanele care isi desfasoara activitatea in cadrul unei profesii liberale, dar si prin schimbarile aduse la conflictul de interese, „s-ar putea desprinde concluzia ca toate categoriile de persoane exceptate de la art. 147 din Codul penal si art. 175 din noul Cod penal sau eliminate din sfera subiectului activ al infractiunii de conflict de interese prevazuta in art. 2531 din Codul penal sunt deasupra legii, neputand fi cercetate si pedepsite pentru savarsirea unor infractiuni de serviciu sau de coruptie, fapt care ar fi incompatibil cu functionarea statului de drept”.

Conform deciziei ICCJ de sesizare a CC, diferenta de tratament juridic instituita prin modificarile Codului penal nu are o „justificare obiectiva si rezonabila”, in conditiile in care conduce la „excluderea incidentei unor norme de incriminare in cazul unor categorii de persoane aflate in aceeasi situatie cu persoanele carora normele de incriminare le sunt aplicabile”.

Decizia de sesizare a Curtii Constitutionale a fost luata de Sectiile Unite ale instantei supreme, la doua zile dupa adoptarea modificarilor de catre Camera Deputatilor.

si PDL a transmis Curtii Constitutionale, tot in 12 decembrie, doua sesizari privind modificarile la Codul Penal.

Una dintre sesizarile PDL a vizat definirea functionarului public, iar cealalta, conflictul de interese. Astfel, prima s-a referit la modificarea articolului 253 indice 1 din Codul Penal, prin care, sustinea Vasile Blaga, liderul PDL, parlamentarii PSD si PNL s-au sustras conflictului de interese, iar a doua are ca obiect modificarea articolului 147, prin care parlamentarii au fost scosi din categoria functionarilor publici.

Blaga spunea ca PDL contesta si faptul ca proiectele de modificare nu au avut avizul CSM, care este obligatoriu in cazul in care acestea vizeaza activitatea organizarii judecatoresti. Presedintele democrat-liberalilor a criticat si faptul ca sedinta Comisiei Juridice in care s-a avizat modificarea Codului Penal a avut loc la miezul noptii si ca reprezentantii PDL nu au fost anuntati.

El mai spunea ca USL, in loc sa se gandeasca sa creeze locuri de munca pentru romani, se gandeste „sa creeze superimunitate pentru parlamentarii lor, sa-si scoata prietenii din inchisoare, sa-i apere pe cei care sunt inca in justitie”.

Modificari la Codul Penal adoptate de Camera Deputatilor in 10 decembrie 2013 au provocat cel mai mare scandal din justitie de anul trecut. Prin una dintre modificari, presedintele si parlamentarii au fost scosi din categoria functionarilor publici prevazuta in Codul Penal. in aceeasi zi, Camera a aprobat un proiect de modificare a Codului Penal respins de Senat in octombrie 2012, prin care se schimba articolul privind conflictul de interese, fiind eliminata categoria functionarilor publici.

Proiectul de lege a fost introdus pe ordinea de zi suplimentara a Camerei si a fost votat fara ca raportul comisiei sa fie publicat si fara dezbatere in plen. De altfel, Comisia juridica a intocmit raportul cu o seara inainte, in aceeasi sedinta controversata in care a fost adoptat si proiectul Legii amnistierii.

Modificarile au fost contestate vehement de presedintele Traian Basescu, care a spus ca acestea sunt „dramatice” si „darama zece ani de munca si activitate a institutiilor anticoruptie”, precum DNA sau ANI.

Reactia lui Basescu nu a fost singulara. Astfel, Directia Nationala Anticoruptie a aratat ca, in urma modificarilor aduse Codului Penal, parlamentarii trimisi in judecata pentru fapte de coruptie sau asimilate acestei infractiuni ar putea sa fie achitati, iar cei aflati in detentie, prin condamnari definitive, ar putea fi pusi in libertate.

La randul sau, presedintele Agentiei Nationale de Integritate, Horia Georgescu, sustinea ca, in urma modificarilor, „se va crea o super-imunitate”, iar „istoricul de cazuri al ANI va fi aruncat in aer in cazul a 25 de senatori si deputati”.

si CSM a criticat modificarile aduse Codului Penal, subliniind ca nu le-a primit spre avizare, asa cum prevede legea. Comisia juridica a Camerei Deputatilor a sustinut insa ca nu avea obligatia sa ceara avizul CSM.

Ambasadele Statelor Unite, Olandei, Germaniei si ambasadorul britanic, Martin Harris, precum si reprezentantii unor organizatii neguvernamentale au criticat, de asemenea, amendamentele aduse la Codul Penal de catre deputati.