Superstitii de Ignat. Cine nu are voie sa participe la taierea porcului si ce reguli trebuie respectate?

An de an, pe 20 decembrie, romanii sarbatoresc Ignatul, ziua in care se taie porcii pentru apropiata sarbatoare a Craciunului.De ziua de Ignat si de ritualul sacrificarii porcului se leaga mai multe conceptii si superstitii populare.

La taierea porcului nu trebuie sa asiste persoane miloase, existand credinta ca daca porcul moare greu carnea nu va mai fi buna.

Porcul sacrificat nu trebuie vaitat, deoarece se spune ca aceia carora le pare rau de el il supara pe Dumnezeu.

Dupa ce porcul nu mai misca, se spala cu apa calda, se intinde un amestec de sare si malai, dupa care se acopera cu un pres sau o folie, totul pentru a indeparta murdaria, dar si pentru ca soriciul sa fie moale.

Dupa sacrificarea porcului, pe ceafa animalului se cresteaza semnul crucii si peste acesta se pune sare, spunandu-se ca numai asa sufletul porcului va iesi din corp, scrie romaniatv.net

De obicei, dupa ce porcul era spintecat, coada si urechile erau date copiilor, la fel si basica (vezica urinara), pe care o umflau si o foloseau ca minge.

Gospodarii erau interesati, in special, de splina, aceasta indicandu-le, in functie de grosime, cum va fi iarna.

Femeile care vor sa aiba parul lung trebuie sa manance din splina porcului sacrificat de Ignat.

Gasirea de sange inchegat in inima porcului il bucura tare mult pe stapan, deoarece acest lucru inseamna ca va avea noroc la bani.

Daca porcul sacrificat este negru, cei care participa la taierea lui este bine sa se manjeasca pe fata cu sangele animalului, pentru a fi rosii la fata si sanatosi in anul care urmeaza.

Acelasi sange, strans intr-o strachina cu malai, uscat si macinat era bun pentru afumarea copiilor bolnavi de guturai, naluca ori spaima.

Cei care trebuiau neaparat sa munceasca pe 20 decembrie, o puteau face numai dupa ce vedeau sange. In caz contrar, femeile urmau a grohai ca porcii sau riscau ca rufele puse la uscat pe garduri sa le fie distruse.