Tehnologia din spatele sondei ce va ‘atinge’ Soarele

Una dintre cele mai importante misiuni ale deceniului a decolat vara aceasta pe 12 August din Florida cu intenția de ‘a atinge soarele’.

Oamenii de știință sunt foarte entuziasmați deoarece Sonda Parker va putea ajunge la o distanță de 7 ori mai mare decât oricare alt obiect care s-a apropiat vreodată de soare și va reuși să obțină informații care vor răspunde întrebărilor ce le-au dat bătăi de cap de mai bine de 60 de ani.

Scopul acestei misiuni este să strângă cât mai multe informații despre atmosfera misterioasă, vânturile solare şi alte proprietăţi ale stelei.

Odată ce va evada atracția gravitațională a Pământului, nava spațială se va deplasa spre Venus înconjurând planeta de aproximativ 6 ori pentru a scădea din viteză și pentru a se propulsa înspre soare. În această perioadă, sonda Parker va orbita soarele de 24 de ori pentru a aduna toate datele și va fi ajutată de influența lui Venus pentru a se apropia cât mai mult de stea. Nava spațială va zbura la o distanță de 6,2 milioane de kilometri de suprafața soarelui, la o viteză de 700,000 de km/h.

Având dimensiunile unui automobil mic și construită cu tehnologie de ultimă generație, naveta spațială uimește prin instrumentele necesare pentru a-și menține o temperatură stabilă în ciuda căldurilor de neimaginat ale coroanei solare.

Dar cum va reuși exact sonda să facă față fluctuațiilor de temperatură? În primul rând, spațiul oferă altă perspectivă asupra ideii de temperatură. Temperaturile înalte nu definesc neapărat încălzirea altui obiect. Pe acest principiu, cercetătorii din cadrul companiei Carbon-Carbon Advanced Technologies au reușit să creeze cu foarte mare atenție un scut termic din carbon care va funcționa astfel: în momentul în care partea de la suprafață a scutului va atinge o temperatură de 1,400 grade Celsius, partea din spate va avea numai 315 de grade menținând astfel instrumentele din interior la o temperatură extraordinară de doar 30 de grade Celsius.

Aparatura sondei va fi încărcată pe bază de panouri solare, iar acestea, pentru a-și menține temperatura scăzută, au fost proiectate în așa fel încât să se ‘ascundă’ în spatele scutului termic. Ele au fost prevăzute și cu panouri de auto-răcire pentru o mai bună funcționare pe o perioadă cât mai îndelungată.

O altă trăsătură care poate defini sonda ca pe o inteligență artificială este abilitatea sa de autosusținere. Naveta a fost construită în așa manieră încât să necesite cât mai puțin control de pe Pământ și să depindă cât mai mult de programele sale interne pentru a face față situațiilor prevăzute.

Acest stil de proiectare urmează să devină din ce în ce mai avantajos, iar NASA își propune să profite de acest lucru la maximum. În anul 2017, renumitul institut de cercetare a acordat o bursă în valoare de $330,000 (1,3 milioane de lei) Universității Akron pentru a studia și dezvolta o tehnologie care să ajute navetele spațiale să ‘gândească’ singure. Asistentul universitar Jin Wei Kocsis, cea ce va îndruma studiul, a spus într-un comunicat de presă că această tehnologie va ajuta viitoarele navete și respectiv, sateliții actuali ‘să recunoască amenințările de mediu și să le evite și, de asemenea, să finalizeze anumite task-uri în mod automat.”

Progresul tehnologic al inteligenței artificiale continuă să uimească și să motiveze oamenii de știință, însă pentru o dezvoltare cât mai în siguranță a tehnologiei, aceștia își rezervă dreptul de a continua cercetările cât mai departe de ochii publicului. Printre persoanele care și-au exprimat opinia în mediul online despre inteligența artificială se numără Elon Musk și astrofizicianul, jucatorea de poker și prezentatoarea TV Liv Boeree, care a subliniat în repetate rânduri importanța implementării unor măsuri de siguranță și a avertizat despre posibilele pericole pe care această tehnologie le-ar putea prezenta dacă ar cădea în mâini greșite.

În prezent ne bucurăm de posibilitățile tehnologiei din acest moment, astfel încât să explorăm spațiul, să primim răspunsuri în ceea ce privește multitudinea de întrebări pe care le avem despre viața pe Pământ, cât și despre viața extraterestră.

Sursa foto: Comfreak, CC0