‘The Banat of Timisoara. A european melting pot’, volumul complet despre istoria Banatului ce intampina curiosii din Capitala Culturala a Europei 2021 cu o sinteza fabuloasa, in limba engleza

TIMISOARA. ‘The Banat of Timisoara. A european melting pot‘ este volumul lansat de istoricul timisorean Victor Neumann. In fapt, o editie noua a „Istoriei Banatului”, lansata in 2015, dar revizuita si cu capitole adaugate.

Spre deosebire de volumul lansat in urma cu 4 ani, noua editia a fost tradusa in limba engleza si a vazut lumina tiparului la editura Scala Arts and Heritage Publishers, din Londra. Editia in engleza are o multime de noi capitole, incluzand, intre altele, si cateva privind istoria regiunii intre anii 1919 si 1989.

Cartea prezinta de fapt o istorie a intregului Banat, cu cele trei componente ale sale, Banatul romanesc, Banatul sarbesc si Banatul maghiar, si a fost realizata in colaborare cu o echipa de istorici romani, sarbi si maghiari.

„Cartea urmareste particularitatile identitare ale Banatului vazute in corespondenta cu acelea europene ori proband un model de integrare europeana. Ea exemplifica si explica în mai multe capitole in ce a constat experimentul din Banat si de ce a fost unul dintre cele mai reusite din perioada modernizarii regiunilor Europei Centrale si Est-Centrale. Urmarind o desfasurare cronologica a faptelor, cartea se citeste ca o sinteza. Ea evidentiaza rand pe rand: cum anume au functionat relatiile intre comunitatile religioase si lingvistice; in ce a constat si cum se explica ecumenismul si spiritul tolerant al localnicilor; cum s-au desfasurat si ce semnificatii pot fi atribuite revolutiilor romana, sarba si ungara de la 1848; in ce consta ideea de etnonatiune la banateni; cum, de ce si cine a decis divizarea Banatului dupa primul razboi mondial; in ce a constat identitatea multipla sau interculturalitatea Timisoarei si a Banatului interbelice si ce impact a avut aceasta in viata economica, in coabitarea sociala si in creatia culturala si artistica„, spune despre noul volum autorul Victor Neumann.

Cartea a fost a fost publicata de editorul coordonator si coautorul cartii, care a redactat 11 capitole din cele 23, spre a promova Timisoara 2021. Capitala Europeana a Culturii.

Orasul si regiunea pot fi astfel cunoscute in context international, cartea propunandu-si sa le descrie incepand cu secolul al XVIII-lea – cand orasul si regiunea sunt organizate intr-o administratie proprie sub numele de Banatul Timisoarei (Der Temeswarer Bannat) -, si pana la revolutia anticomunista din anul 1989.

„E un moment nu numai de bucurie stiintifica, ci si de melancolie strict omeneasca pentru ca primul dintre doctoranzii mei din 1990 este acum, nu numai profesor al universitatii timisorene, nu numai un autor foarte cunoscut pe plan international, dar este si cel care a dus la capat un plan (Istoria Banatului) despre care mi-a vorbit acum 30 de ani. Este vorba de Victor Neumann. N-am sa-i fac o Laudatio, nici nu are nevoie, dar vreau sa va spun ca Victor Neumann, care este un istoric al culturii europene, al culturii, in special al culturii Mitteleuropei pe care o cunoastem prea putin, este un fiu al Banatului care de la primele pagini pe care mi le-a dat, cred ca la Timisoara, cu decenii in urma, a tintit intr-un fel sau altul sa alcatuiasca o istorie a Banatului. Cand l-am cunoscut pe Victor Neumann, am invatat de la el atunci o serie de lucruri pe care nu le stiam despre coabitari, despre coabitarea iudaica cu ortodoxia crestina, o ortodoxie atat de complicata in aceasta regiune in ceea ce priveste legaturile pe care le avea cu aceea a Tarilor Romanesti, dar si cu ortodoxia sarbeasca, problemele catolicismului, problemele greco-catolicismului. Tineti minte inca locul cu totul special prin care Banatul, Lugojul si disparutul ierarh Nicolae Corneanu au avut legatura cu aceasta chestiune si de care se speriau bucurestenii, valahii si moldovenii. Se speriau de cate erezii se pot petrece acolo, fara sa inteleaga o specificitate spirituala a acestui Banat. Am invatat aici, de pilda, eu care nu ma ocup de istorie moderna direct, de acel pacifism banatean in vremea memorandismului ardelean si am inteles niste lucruri de pe cu totul alte taramuri„, a declarat academicianul Razvan Theodorescu, Vicepresedinte al Academiei Romane.

Aparitia volumului in limba engleza este salutata si de reprezentantii mediului cultural din Timisoara, dar si din tara.

„In opinia mea, Banatul este un studiu de caz foarte important pentru ceea ce inseamna o zona multiculturala, plurilingva, interconfesionala si mai presus de toate, poate, o zona a echilibrului si mai cu seama a pacii sociale. In decursul timpului nu veti gasi multe convulsii interetnice in Banat, desi au fost si acestea, dar care nu au lasat urme…. In aceasta prea selecta lansare de carte imi exprim bucuria deosebita a faptului ca iata, iese de sub tipar la lumina zilei o carte importanta care scoate in evidenta Banatul asa cum a fost el, asa cum il intelegem astazi… Ma bucur in mod deosebit pentru faptul ca intr-un fel sau altul am contribuit la aparitia acestei lucrari deosebit de importante, mai cu seama prin nenumaratele discutii pe care le-am avut cu profesorul Neumann de-a lungul timpului, inca in urma cu zece-doispreece ani, cu privire la nevoia culturii, stiintei din Banat pentru a scrie o istorie a Banatului. Iata ca avem aceasta bucurie si il felicit pe profesorul Neumann pentru aceasta deosebita realizare stiintifica, desigur, impreuna cu cei 15 colaboratori apropiati, care apartin diverselor centre, nu numai din Banatul romanesc, ci si din Banatul sarbesc, din Banatul unguresc si din alte zone”, spune academicianul Paun Ioan Otiman, presedinte de onoare al Filialei Timisoara a Academiei Romane.

“Dupa numeroasele volume carora le-a fost autor, de aceasta data il vedem pe Victor Neumann nu doar in ipostaza de autor, ci si in aceea de coordonator…. dincolo de admiratia pe care i-o purtam, de complicitatea pe care o resimtim in raport cu Victor Neumann – un universitar stralucit si un om al cetatii – ceea ce apreciez foarte mult la domnul Neumann este ca e un discipol al luminilor, un discipol al acestui fragment de istorie europeana care a insemnat Secolul Luminilor, cu incredibilele lui consecinte benefice asupra culturii europene”, a spus profesorul universitar doctor Adrian Cioroianu de la Facultatea de Istorie a Universitatii Bucuresti, Ambasadorul Romaniei la UNESCO.

Aparitia volumului a fost primita cu entuziasm si in strainatate.

„In timpul dominatiei habsburgice, Banatul a devenit un loc de experimentare a modernitatii multiple si aceasta deoarece distanta fata de centrele metropolitane si temporara legatura directa cu Viena permisese mai multa autonomie. Pe de alta parte, situatiile locale concrete, asezarea la granita cu Imperiul Otoman, mai tirziu la granita dintre Romania si Iugoslavia/Serbia au obligat la compromisuri intre segmentele sociale, intre religii, intre comunitatile cultural-lingvistice. Toate au contribuit la intarirea constiintei unei vieti intr-un spatiu privilegiat. Timisoara, care in 1716 era „la pamant” (complet distrusa dupa intrarea trupelor austriece), a fost recladita din temelii, modelul fiind acela al oraselor central-europene precum Praga, Cracovia sau Pressburg (astazi, Bratislava). Ceea ce s-a dezvoltat aici in domeniul standardelor europene timp de 200 de ani marcheaza pana in prezent imaginea exterioara, respectiv autodefinirea Banatului. Gasim aici contributii care pasesc pe un taram fundamental nou: istoria administratiei si a miscarilor demografice; istoria invatamantului, a bisericii, a arhitecturii si a artei; istoria interferentelor intelectuale (unele contributii au aparut deja in alte locuri, dar ele se aliniaza conceptului general)„, a declarat Armin Heinen, profesor al Universiătii din Aachen, Germania.

The Banat of Timișoara. A European Melting Pot se difuzeaza prin librariile FNAC din statele Europei occidentale, precum si prin librariile Barnes&Noble din SUA. Unele librarii din Timisoara si din alte orase ale Romaniei promit s-o comande si s-o puna in vanzare avand in vedere publicul international care va vizita Timisoara si care va fi curios sa afle in ce constau trasaturile vechi si noi ale acestui oras al Romaniei desemnat pentru anul 2021 Capitala Europeana a Culturii.