Timisoara sub Ciuhandu de 3 cincinale: parcuri dichisite, linii de tramvai refacute, dar si drumuri praf si turnulete in centru

Gheorghe Ciuhandu mai are un an din cel de-al patrulea mandat ca si primar al orasului

La inceput de iunie se implinesc 15 ani de cand Gheorghe Ciuhandu este primarul Timisoarei.

Primul mandat l-a castigat in 1996, iar istoria s-a repetat de inca 3 ori. A promis marea cu sarea, un oras de 5 stele, cu drumuri ca-n palma, intersectii europene, cu parcuri moderne, cu multe parcari si un centru frumos. De multe promisiuni nu s-a tinut. Putem aminti aici transportul in comun, majoritatea tramvaielor aratand intr-un hal fara de hal. O bila neagra a mai primit-o si pentru locuintele pentru tineri, cam inexistente in ultimii ani. Iar strazile din oras… numai ca-n palma nu arata!

Tot in timpul mandatelor lui Gheorghe Ciuhandu, primaria a pierdut nu mai putin de 1000 de litigii ce vizau proprietati imobiliare aflate in patrimoniul orasului. Si palatele tiganesti din centrul urbei i-au facut o imagine negativa edilului. Timisorenii l-au acuzat de multe ori ca a inchis ochii la faptul ca rromii au cumparat cele mai frumoase vile din centru si le-au transformat in adevarate palate tiganesti. Ciuhandu a mai fost acuzat si ca trateaza primaria ca pe propria-i mosie!

Domnia „ciuhandista” are insa si parti bune. La acest capitol putem aminti reabilitarea liniilor de tramvai, modernizarea parcurilor istorice din oras sau construirea de fantani publice in cartiere. Cert este ca promisiunile au fost multe si tot la fel de multe au fost si ratarile.

Timisoara sub Ciuhandu: parcuri dichisite, linii de tramvai refacute dar si drumuri praf si turnulete in centru

De 15 ani primar al Timisoarei, cu bune si cu rele, ales de patru ori. Principalul atu al primarului de astazi al Timisoarei a fost, la primele alegeri la care a iesit invingator, in 1996, faptul ca era timisorean. A fost lansat cu ajutorul unei publicatii locale si a castigat alegerile din 1996 cu 45% din optiunile de vot.

In anul 2000 a fost ales din nou, iar la fel s-a intamplat si in 2004, dar si in 2008. Promisiunile lui Ciuhandu nu au fost iesite din comun, ci la limita dintre realitate si normalitate.

Poate cea mai importanta realizare a unuia dintre cei mai longevivi primari ai Timisoarei este reabilitarea liniilor de tramvai, realizata in perioada 2000 – 2006, cu finantare de la Banca Europeana de Investitii. Au fost modernizati 40 de kilometri de linie de tramvai, iar in anii urmatori au fost reabilitate statiile de tramvai. La capitolul linie cale, Timisoara sta bine, insa starea actuala a vagoanelor lasa mult de dorit: toate sunt donate de peste hotare, nu au aer conditionat si sunt pline de boschetari si mizerie.

Cat despre autobuze, abia anul trecut municipalitatea a cumparat 30 de autobuze noi-noute. Un lucru bun il reprezinta si gratuitatea oferita pensionarilor la calatoriile cu mijloacele de transport ale RATT. Masura are si un puternic iz electoral, dat fiind faptul ca pensionarii sunt cei mai constiinciosi cand vine vorba de prezenta la vot.

Parcurile si drumurile, doua extreme

Unul dintre putinele capitole la care Timisoara sta bine este cel al spatiilor verzi, administratia investind consistent in acest domeniu

Edilul sef a mai promis parcuri frumoase si sigure pentru copiii timisorenilor. Parcuri avem, unele chiar reabilitate, asa ca nu prea avem ce-i reprosa lui Gheorghe Ciuhandu in aceasta directie. Poate doar epopeea Parcului Copiilor, care abia in perioada aceasta primeste mai multa atentie de la primarie. Parcurile mari din oras arata cat de cat normal, prin urmare timisorenii nu se pot plange de lipsa zonelor verzi. Cert este ca nu sunt deajuns, mai ales ca suntem atentionati de mult timp de Comisia Europeana cu amenzi drastice pentru praful din oras. Bugetul Directiei de Mediu din acest an este de 18 milioane de lei, din care cateva milioane se investesc in intretinerea parcurilor si in reamenajarea lor.

Timisoara sta bine si la capitolul fantani publice. La orice colt de cartier au fost amplasate astfel de fantani de-a lungul anilor.

Primarul i-a multumit cel mai mult pe pensionari, timisorenii care inca merg in fiecare zi la serviciu neavand prea multe beneficii din mandatele lui Ciuhandu. Amintim aici drumurile din oras, care sunt intr-o stare jalnica, dupa cum chiar edilul-sef recunostea la inceputul acestui an. Gropi langa gropi, multe strazi din oras au devenit adevarate cosmaruri pentru timisorenii care isi scot zilnic masina din garaj.

Drumurile proaste raman marea problema a Timisoarei | Tramvaiele din oras sunt uzate fizic si moral

Locuinte pentru tineri?

Daca este sa discutam despre alte promisiuni de care edilul nu s-a tinut de cuvant, putem scoate in evidenta angajamentele pentru tineri. Locuintele ANL din Timisoara se afla mult sub limita normalitatii. Inaugurate cu mare fast in anul 2003, doua blocuri construite prin Agentia Nationala de Locuinte, nu au nici astazi in fata parcarea promisa de municipalitate. Au trecut opt ani in care tinerii care locuiesc acolo isi parcheaza masinile pe un pietris adus tot de ei. Iar strada pe care sunt amplasate, Ioachim Miloia, arata ca dupa bombardament. Dupa cele din 2003, au mai fost inaugurate cateva apartamente, iar in ultima vreme se discuta despre construirea a inca 1.000, pe terenuri ale armatei. Discutiile se poarta insa de aproape doi ani…

Palate tiganesti in centru, cu ajutorul primarului?

Edilul a fost acuzat in nenumarate randuri ca a inchis ochii la transformarea centrului Timisoarei intr-o adevarata expozitie de palate tiganesti. Rromii au cumparat, rand pe rand, adeseori, folosindu-se de amenintari si constrangeri, cele mai frumoase vile din zona centrala a urbei, carora, mai apoi, le-au schimbat radical aspectul, fara autorizatii: le-au ridicat turnulete, garduri din fier forjat, le-au placat cu marmura ori le-au pus alte elemente decorative specifice etniei, aflate in contradictie flagranta cu arhitectura orasului, indeosebi cu cea ta cartierelor istorice ale Timisoarei. Mai mult decat atat, timisorenii i-au reprosat primarului Gheorghe Ciuhandu ca familiile de tigani au ajuns sa faca legea pe strazile orasului, pe care le controleaza chiar aceste clanuri, terorizandu-si vecinii.

Centrul Timisoarei a fost acaparat de tigani sub privirile ingaduitoare ale conducerii primariei

Foarte putine palate tiganesti au fost demolate in ultimii ani, iar amenzile pe care le-au primit tiganii nu au fost platite niciodata. Edilul-sef spunea mereu ca atat el, cat si arhitectii sefi ai orasului, au vrut sa ia masuri impotriva clanurilor tiganesti pentru a demola constructiile ilegale sau a-i determina sa le modifice, insa procedurile au stat blocate in instanta ani de zile.

Rubedeniile din primarie au fost alte subiecte de discutii de-a lungul vremii. Dupa reorganizarea conform Ordonantei 63 din 2010, au aparut la iveala mai multe situatii: in primarie lucreaza peste 15 cupluri sau persoane cu grad de rudenie apropiat. Reprezentantii primariei declarau atunci ca multi s-au casatorit dupa ce s-au angajat in cadrul municipalitatii si ca toate angajarile se fac pe baza de concurs.

In competitie cu marile centre urbane europene?

In urma cu trei ani, cand Gheorghe Ciuhandu candida pentru un nou mandat, alaturi de Alianta pentru Timis, se lauda cu vasta experienta din celelalte mandate si dadea vina pe divergentele din Consiliul Local pentru nerealizarile din anii precedenti. „Experientele trecute, cand neintelegerile dintre primar si consiliul local au produs blocaje in dezvoltarea armonioasa a orasului, sunt cunoscute de toata lumea. Doar printr-o buna colaborare intre executiv – primar, viceprimari si legislativ – consiliul local, pot fi transpuse in practica proiecte benefice pentru comunitatea locala”, spunea Ciuhandu in oferta electorala din anul 2008.

In 2008, primarul se lauda cu investitiile facute in Timisoara inca de cand a preluat fotoliul si spunea ca „a sosit momentul ca orasul nostru sa intre in competitie cu marile centre urbane europene”. Au trecut deja trei ani de atunci, iar de la nivel local sau chiar de la nivel central nu se vorbeste despre nicio competitie. Poate doar una, dar cu un oras foarte aproape de noi, in niciun caz considerat centru urban european. Este vorba despre Cluj-Napoca, oras care se lupta cu capitala Banatului pentru titlul de Capitala Culturala Europeana.

In oferta prezentata in urma cu trei ani, edilul-sef numea cateva directii in care actioneaza imediat dupa alegeri. Din acestea putem aminti: investitii in capital – salarii mai mari si mai multa forta de munca –; cercetare si inovare – parcuri tehnologice; infiintarea unui Forum Consultativ pentru dezvoltare, format din oameni de afaceri, cercetatori si cadre universitare; proiecte care sa stimuleze crearea de retele sau clustere de firme; dezvoltarea sectorului tertiar – servicii bazate pe inteligenta avansata, servicii financiar bancare si de asigurari, de turism sau de comert. Ciuhandu promitea si un Plan Urbanistic General, care nici in prezent nu este gata, dar si mai multe concepte pentru zonele din oras. Mai are doar cateva luni pana la alegerile din 2012.

Cum a aparat Primaria Timisoara patrimoniul privat al orasului?

Mai multe imobile in care au functionat sau inca mai functioneaza institutii ale statului au fost pierdute in instanta de juristii Primariei Timisoara, dupa ce au fost revendicate de reprezentanti ai vechilor proprietari. Prestatiile palide de la bara si pierderea termenelor cailor de atac au fost motivele pentru care s-au pierdut mai mult de jumatate din imobilele institutiilor statului din oras, scutind astfel administratia locala de la acordarea unor despagubiri de milioane de euro fostilor proprietari.

Printre imobilele pierdute in instanta se numara Clinica de cardiologie ASCAR, Chimioterapia, Spitalul de Neuropsihiatrie, Clinica de Oftalmologie, o parte din Spitalul de Copii “Louis Turcanu” si Clinica de Balneoterapie, dar si Colegiul Banatean, Liceul cu predare in limba germana “Lenau”, Liceul sanitar “Ana Aslan”, Liceul de Arte, Liceul maghiar si Liceul sarbesc. Majoritatea scolilor si liceelor retrocedate de catre instanta platesc, deja, chirie noilor proprietari. Conform unui calcul intocmit de secretarul Primariei Timisoara, Ioan Cojocari, in perioada de dupa revolutie, juristii Primariei au comparut in peste 17.000 de procese.

Din cele 5.888 de litigii care au avut ca obiect imobile sau trenuri din patrimoniul privat al orasului s-au pierdut 1084, deci aproape un sfert. “Din procese s-a reusit castigarea a 20 miliarde de lei vechi si pierderea a doar 365 de milioane de lei vechi”, spunea Cojocari in 2008, cand un grup de consilieri locali au propus formarea unei comisii pentru a verifica ce procese importante ce vizau patrimoniul public al orasului s-au pierdut in mod suspect.

Ca un semn al complicitatilor inalte de la varful administratiei locale, echipa de audit care a verificat activitatea juristilor Timisoarei si a secretarului Cojocari au descoperit doar ca… se consuma prea multa hartie pentru pregatirea sedintelor Consiliului Local. Un exemplu flagrant al modului in care s-a “aparat” patrimoniul orasului s-a consumat in anul 2005, cand trei parcele de teren din domeniul public al orasului au fost retrocedate unor falsi mostenitori, care s-au folosit de o dispozitie a primarului Gheorghe Ciuhandu falsificata. In mod ciudat, primaria nu a atacat documentul fals in termenul legal, permitand mafiei imobiliare sa se intabuleze, si mai apoi, sa vanda pamantul.

Cum se simte primarul dupa 15 ani de condus orasul?

„Vreau sa va spun ca ma simt la fel de implicat ca si acum 15 ani si ma stradui sa rezolv cat mai multe lucruri in oras. Faptul ca am fost reales de inca trei ori, dupa prima alegere din 1996, intareste faptul ca am facut ceva pentru oras. Acum, cea mai mare realizare s-o aprecieze timisorenii. Sunt multe realizari. Intrebati oamenii, sa va spuna ei! Cea mai mare nerealizare este faptul ca depind, la foarte multe investitii si initiative, de deciziile altora, consilii judetene, ministere, adica sunt chestiuni de legislatie care impieteaza in mare masura proiectele mele”, a declarat Gheorghe Ciuhandu.

[poll id=”227″]