Timisoara, dragostea mea! A fost odata, ca niciodata, un oras de poveste! Un FILM plin de emotie, ce rascoleste amintiri de nesters

TIMISOARA. Intotdeauna devenim nostalgici cand privim ilustrate vechi cu Timisoara de altadata: cu piatete aerisite, cu stradute ingrijite, pavate nemteste, pline de oameni relaxati, iesiti la promenada sau grabiti spre treburile zilnice, cu palate avand splendide arhitecturi, cu coloane si basoreliefuri ce-ti taie respiratia, lucrate cu migala de mesteri iscusiti adusi din imperiu sa confere stralucire „Micii Viene”.

Vorbim de un oras vechi, aristocratic, a carui frumusete a fost surprinsa, in ultimele veacuri, intr-o suita de ilustrate pline de farmec.

piata-unirii-veche

De-a lungul secolelor, Timisoara s-a schimbat, dar a pastrat intrucatva din parfumul de odinioara a carui prezenta o simtim adeseori atunci cand ne plimbam pe stradutele din centru, strajuite de cladiri ce nu si-au pierdut de tot maretia din spatele tencuielii scorojite. Iar tot mai multe s-au intors la frumusetea de altadata prin grija proprietarilor din zilele noastre.

timisoara-palatul lofller

Pe internet au fost postate o multime de filme ce infatiseaza fotografii document, ce surprind orasul in vremurile care au daruit tot ce este mai  bun si mai frumos acestui loc care pentru noi inseamna acasa.

piata-libertatii-veche

Va invitam sa va lasati coplesiti de emotia descoperirii si sa priviti cu sufletul Piata Sfantul Gheorghe de altadata, Piata Operei sau Traian, Bega Mica ori bulevardul Republicii, Gara sau zonele de agrement de pe malurile raului Bega!

sursa video: youtube/Fassel Egon

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Timisoara in timpul meu,avea scoli primare si licee in : germana, maghiara, sarba ,Ebraica (israelita ) si romana.
    Orasul in care 95% vorbeau minim 3 limbi (germana,maghiara si romana ) Obicei Banatea : cu tata vorbeam Maghiara,
    cu mama Germana si la scoala vorbeam ramana. Avand prieten ( copii vecinilor) care erau sarbi, bulgari, austrieci, ..
    asa …ca prindeam multe cuvinhte, din compania prietenilor cu care ne Jucam : fottbal co minge din carpe,(carpe intr-un
    ciorap bine preset si legat ), Ne laudam care la ce instrument muzica canta ….etc., etc..
    Dupa razboi banatul a fost invadat de : olteni, munteni, moldoveni , care nu erau la nivelul timisorenilor civilivatie !?!?!?
    Dupa invazia comunista ….toate GUNOAILE din Estul tari au venit si au impus dezastrul >..!!!!! ziceai ceva ….trimis la CANAL. in Dobrogia. Azi 75 % din Timisoreni sunt in strainatate.
    Nu stiu ce s-a mai intamplat… ca nu am mai fost in orasul meu natal din 1977.

    • Titus Poicon, din pacate in Timisoara, timisorenii – nu zic de banatani- demult sunt o minoritate. Orasul nu prea mai are nimic din orasul dumneavoastra natal. Putini din cei veniti pe aici se poarta ca vechii banatani. Cei ramasi traim din amintiri. Acum „unul e mai destept sau mai smecher decat celalalt”, iar „lasa ca merge si asa” a devenit ceva obisnuit. Cred ca pe aici e un paradox: am trait foarte bine cu alte nationalitati, dar nu ne putem intelege romanii din alte regiuni. Nici un banatan nu va avea ceva de comentat in fata unui neamt, ungur, sarb sau evreu, dar cu singuranta se va gasi ceva de comentat la adresa unui oltean sau moldovean. Pare o invrajbire impotriva romanilor. Dar asta e: cand ajungi la Roma, te porti ca romanii. Cei veniti din alte zone ale tarii, au venit la Timisoara, dar nu au vrut sa invete nimic de la cei pe care i-a gasit aici.

    • Titus Poicon – imi amintesc cind am venit sa vizitez Timisoara in timpul raposatului si am ramas efectiv am ramas marcat ca in zilele de duminica unii cetatenii se imbracau in haine decente de duminica si altii in trening. Am intrebat si eu din curiozitate de ce unii poarta trening si mi s-a raspuns ca aceea sunt moldoveni si la ei treningul e haina de duminica.
      Nu am inteles prea mare lucru atunci, dar dupa ce m-am stabilit pe malul Begai, am inteles problema banatenilor si faptul ca sunt o minoritate.
      Problema este ca spiritul austro-ungar al Timisoarei este in coma, de aia multi timisoreni aleg sa plece.

  2. Inclin sa va dau dreptate; si chiar avetzi !

  3. Cea ce spuneți ieste intervalul la Cea ce încercați să explicații pentru că a fost prea prundeți cu noi înșine de acea ne fost de folos să învățând de la alți străin de cât de la noi fincă ne mai ușor să vațăm de la străini de cât de la noi ca la ora actuală ori cum fiecare cu opiniile sale nu ap dreptate

  4. Printr-o conjunctura (ne)fericita, am ajuns sa locuiesc in Timișoara de aproximativ 7 ani. Intre timp mi-am facut aici prieteni buni, de toate etniile, cu origini din mai toate regiunile Romaniei, as zice exact asa cum e populatia de aici. Nu stiu si nici nu am cum sa stiu cum era inainte. Doar din povesti. Personal nu m-am izbit de sovinismul local, dar l-am sesizat si in cateva putine cazuri l-am inteles. Dar uscaturi sunt dintre toate etniile si regiunile Romaniei. Parerea mea e ca acest oras, canva minunat, acum ar trebui sa se concentreze pe ce este si mai ales pe ce ar putea deveni decat sa arunce mereu rautati catre cei veniti. Multi dintre vinituri sunt oameni extraordinari cu multe contributii la dezvoltarea din ultimile decenii a orasului.

    • @vinitura
      Bine spus.

  5. Timisoara, ca alte orase mari, s-a format din migratia populatiei din alte zone spre „orasul mare”. Voi va plangeti, aici, de fapt, ca in contemporaneitate se intampla acelasi lucru ca in trecut, dar acum vin oameni din zone mai nasoale. Nu mai sunt nemti, unguri, austrieci, sarbi etc. Sunt moldoveni, olteni etc. Problema nu e zona, problema e educatia, iar aceasta lipseste bine de tot multumita politicilor nationale de dupa ’45. Orasul face ce stie el mai bine – atrage oameni. Contibuiti la educarea celor care vin, la educarea natiei ‘asteia, si veti vedea oameni de calitate asa cum erau odata.