Timisoara e iarasi fruncea. Orasul a fost premiat de celebra revista Forbes
TIMISOARA. Timisoara a depasit alte orase mari ale Romaniei intr-un top al celor mai dinamice orase din tara, intocmit de revista Forbes.
CITESTE SI: Schimbare majora pe Calea Martirilor din Timisoara. Cand dispare baricada
Capitala Banatului a fost depasita doar de capitala Romaniei, in cadrul galei desfasurate la Bucuresti. Anuntul a fost facut de primarul Nicolae Robu pe pagina sa de Facebook.
„1. LOCUL I IN “TOPUL FORBES BEST CITIES”, INTRE ORASELE DIN PROVINCIE
2. PREMIUL “CEL MAI DINAMIC ORAS DIN ROMANIA”
Evaluarea oraselor s-a făcut NU PE BAZA DE CARCOTELI si nici pe laude de sine sau imagine platita, ci pe date provenite de la Institutul National de Statistica, Comisia Nationala de Strategie si Prognoza, Oficiul National al Registrului Comertului, Ministerul Finantelor Publice si listafirme.ro.„, a scris primarul Nicolae Robu.
Edilul a publicat si lista oraselor pe care Timisoara le-a depasit in ierarhia „Forbes Best Cities”, fara a pune la socoteala Bucurestiul, singurul care depaseste orasul de pe Bega.
1. Timișoara
2. Cluj-Napoca
3. Brasov
4. Arad
5. Constanța
6. Alba-Iulia
7. Oradea
8. Sibiu
9. Iasi
Edilul nu s-a putut abtine si i-a atacat inca o data pe cei pe care el ii considera dusmanii Timisoarei.
„Ma intreb cum or fi dormind dupa aflarea vestii acei indivizi care, aproape zi de zi, in campania lor desantata, patologica de-a dreptul, impotriva mea, prezinta Timisoara devansata ba de X, ba de Y – asa…, un fel de outsider si ea pe acolo-! Indivizi asupra carora te si intrebi, vazand cat de mare le este prostia, daca exista in realitate, tot asa cum se intreba ardeleanul privind la girafa, daca exista ea in realitate dat fiind cat de lung ii e gatul!„, a completat Nicolae Robu.
Parerea ta
-
ACEEASI CATEGORIE
Pareri
Felicitari , dar cred ca premiul a fost primit mai mult de cetateni , in ciuda unei administratii slabe. Pozitia geografica si infrastructura de transport au contribuit mult. Primarul ar trebui sa citeasca de ce a ajuns Clujul pe locul 2 si sa aplice la Timisoara. Inca odata administratia in Timisoara este catastrofala si nu ma refer neaparat numai la primar. Poate asa ramanem in top la anu.
Clujene ipocrit, nu ar fi mai recomandat ca Koloszvaru sa aplice reteta Timisoarei?
1. Timișoara
2. Cluj-Napoca, you get that.
Institutul National de Statistica, Comisia Nationala de Strategie si Prognoza, Oficiul National al Registrului Comertului, Ministerul Finantelor Publice mint inseamna nu, sau?
Atata dezgust a-ti reusit sa imi provocati cu reclama voastra mincinoasa de cativa ani incoace, ca daca ar fii sa dau imi dau acum drumul, debitul vomei ar fii mai mare ca cel al Amazonului.
Mi-s mandra ca sunt timisoreanca.
Domnule Robu, chiar nu va puteti abtine, nici macar acum, in a va lauda? Stiti vorba aceea, „lauda de sine, nu miroase a bine”? Nu cred ca este meritul Dvs. sau al primariei.
Bravo, Timisoara!!!!!
Probabil ca nu au existat criterii de genul: curatenie in oras, transport in comun, intretinere spatii verzi, combatere daunatori, existenta parcari, centuri, calitate drumuri. La aceste capitole suntem mult in urma.
– Cuprins din articolul Forbes –
Forbes Best Cities 2018, locul 2: Timișoara, între intenții și oportunități
Fostul lider al topului anual al Forbes România își păstrează, pentru al doilea an consecutiv, poziția a doua în clasamentul general.
Localizată în partea de sud-est a Bazinului Panonic, Timişoara beneficiază de faptul că se află pe traseul a două culoare ale rețelei europene de transport TEN-T: Rin – Dunăre şi Orient – Mediterana de Est. Rutier, reţeaua TEN-T de bază se suprapune traseului autostrăzii A1 (Bucureşti – Piteşti – Sibiu – Timişoara – Nădlac). Aflată în construcție, aceasta va deveni o importantă axă de transport regională, deoarece, odată terminată, va asigura o mai bună conectivitate a orașului atât cu Bucureştiul, cât şi cu Europa Centrală, prin Ungaria. De asemenea, municipiul este traversat de două drumuri europene – unul principal, E70 Serbia (Moraviţa – Timişoara – Craiova – Bucureşti), şi unul secundar, E671 (Arad – Timişoara).
Feroviar, reţeaua TEN-T de bază suprapune magistralei principale 900 Timişoara – Băile Herculane magistrala secundară 217 Timişoara – Arad şi magistrala secundară 922 Timişoara – Moraviţa. Cu patru staţii feroviare – Timişoara Nord, Timişoara Est, Timişoara Sud şi Timişoara Vest, orașul de pe malul Begăi este cel mai important nod de cale ferată din Vestul ţării. Orașul poate deveni nod regional. La finele lunii martie, primul tren al Eurorail Serbia, parte a grupului românesc Grampet Group, a început să circule pe distanța Stamora Moravița – Pancevo și retur. Acesta este primul operator privat din Serbia care desfășoară o astfel de activitate la noi.
În completare, Aeroportul Timişoara asigură atât curse regulate, cât şi curse charter de pasageri şi marfă, legând Timişoara de Bucureşti şi de alte oraşe importante: München, Roma, Dortmund, Barcelona, Madrid, Paris, Londra, Bruxelles, Milano şi altele.
Alt atu îl reprezintă structura spațială tradițională. Bazată pe un model radial de dezvoltare, aceasta este consolidată printr-o serie de inele concentrice, dispunând încă de terenuri care au potențialul unor proiecte de regenerare și de dezvoltare semnificative: zone industriale complet sau parțial abandonate, aflate în apropierea centrului orașului; arii cu o infrastructură feroviară substanțială, care include gări, triaje, depouri și depozite, multe dintre acestea fiind insuficient exploatate; blocuri rezidențiale mari, cu puține facilități comunitare și acces slab la servicii.
De exemplu, cele 329 de hectare de teren industrial abandonat/zonă feroviară pot fi reamenajate astfel încât să includă: 81.241 de rezidenți (în locuințe cu densitate medie spre ridicată), amenajări comerciale cu 39.460 de locuri de muncă și amenajări de industrie ușoară cu 2.631 de locuri de muncă, arată un raport realizat de Banca pentru Reconstrucție și Dezvoltare. La acestea se adaugă parcurile industriale poziționate în aria metropolitană a Timișoarei. Aflat la aproximativ 7 kilometri distanță, Parcul Industrial Freidorf are aproape 64 de hectare de teren, deși nu deține titlul de parc industrial, conform legislației. Parcul Tehnologic și Industrial Timișoara dispune de alte aproape 18,4 hectare.
În aceste condiții, în ultimii 15 ani, în Timișoara s-au dezvoltat puternic businessurile de producție și industrie. Numărul de firme cu participare străină reprezintă peste 70% din totalul firmelor, majoritatea fiind din spațiul germanofil. Unul dintre cei mai mari angajatori din județ și unul dintre cele mai importante businessuri este producătorul de cauciucuri Continental Automotive Products, completat de Hella România, producător de componente auto, de Delphi Packard Romania, producător de echipamente electrice și electronice pentru industria auto, de TRW Automotive Safety Systems, de Valeo Lighting Injection și de producătorul de carne Smithfield România.
În Topul 500 Forbes al celor mai valoroase companii românești 2017, care ia în calcul datele din 2016, cel mai valoros business din județul Timiș era producătorul de vin Cramele Recaș, controlat de Gheorghe Mihai Iova, care a obținut un profit de 29 de milioane de lei, la o cifră de afaceri de 120 de milioane de lei, cu 103 angajați. Acesta era secondat de fabrica de aparate electronice de măsurat AEM Timișoara, controlat de Claudiu Nicolae Rădulescu, care a obținut un profit de 9 milioane de lei, la afaceri de 327 de milioane de lei, cu 1.554 de angajați. Pe locul 3 s-a clasat producătorul și retailerul de mobilier Rus Savitar, cu un profit de 20,6 milioane de lei, la afaceri de 128,6 milioane de lei, cu 663 de angajați. În total, în topul Forbes s-au clasat 15 companii, care cumulau o cifră de afaceri de 2 miliarde de lei, un profit de aproape 238 de milioane de lei și 5.900 de angajați.
Efervescența businessului se vede și din proiectele imobiliare anunțate. Stocul total de spații de birouri este estimat să crească cu 58%, anul acesta, față de anul trecut, până la 200.800 de metri pătrați, reiese din datele Colliers International Romania. Rata de neocupare era de 3%, la finalul anului trecut, fiind extrem de scăzută, la o chirie medie lunară de 12 euro/metri pătrați, pentru spațiile de calitate.
„Timișoara rămâne o alternativă interesantă datorită combinației de oportunități. În primul rând, apropierea de infrastructura țării vecine, a Ungariei, înseamnă că a atras destul de multă atenție pe segmentul industrial (șomajul în rândul celor cu un nivel de pregătire redus este constant la niveluri scăzute). Pe de altă parte, în clasamentul Ministerului Educației privind universitățile naționale, Timișoara a avut trei universități în Top 20, cât Cluj-Napoca și Iași și la mustață în spatele Bucureștiului, care avea patru. Universitatea Politehnică Timișoara ocupă locul al doilea în țară, în urma celei din Capitală, evidențiind, din nou, abilitățile destul de bune ale angajaților la care pot apela angajatorii. Rata de neocupare pe birouri a rămas la doar 3%, până la sfârșitul anului 2017, deși ar trebui să crească în mod constant, având cea mai mare suprafață care urmează să fie livrată dintre orașele regionale majore (în special datorită proiectului Openville, una dintre cele mai mari scheme cu utilizare mixtă din România, dar și altor proiecte mari cum ar fi birourile Isho, Bega Business Park sau Vox Technology Park)”, se subliniază într-un raport de piață al Colliers.
Dintre marile orașe, Timișoara este cel mai aglomerat pe piața de retail, cu 694 de metri pătrați la 1.000 de locuitori, suprafața totală fiind de 222.000 de metri pătrați, potrivit unui studiu al Cushman & Wakefield Echinox.
Șomajul din oraș este al doilea cel mai redus din România, doar județul Ilfov având mai puțin de-atât. În plus, spre deosebire de majoritatea județelor din țară, balanța comercială a orașului este, de obicei, pozitivă, unele dintre multinaționale exportând majoritatea producției.
Ma bucur!!Bravo,cred ca meritam premiul asta,desi ar mai fi multe de facut si de invatat in privinta simtului civic.Mai ales cei ce nu sunt de pe aici,ar trebui sa se straduiasca …..