Timisoara, in topul mondial al oraselor in privinta inovarii, alaturi de Bucuresti. Clujul a disparut din clasament

Timisoara urca 36 de pozitii pana pe locul 394 in clasamentul global al Inovatiei Oraselor. Bucurestiul a retrogradat cateva pozitii. Sunt singurele orase din Romania prezente in acest top in 2019.

Potrivit organizatiei neguvernamentale INACO – Initiativa pentru Competitivitate, conditiile pe care le ofera Bucurestiul pentru transformarea unei idei inovatoare intr-o inovatie aplicata cu succes, la nivel regional sau global, claseaza orasul pe locul 171 la nivel mondial. In schimb, Timisoara urca 36 de pozitii si ajunge pe locul 394 in lume, dar Cluj-Napoca lipseste din topul celor mai inovatoare 500 de orase ale lumii in raportul global „Innovation Cities 2019„, publicat de 2thinknow, si preluat de Forumul Economic Mondial.

Clasamentul poate fi consultat AICI.

Inaintea oraselor din Romania se afla capitale din regiunea noastra, precum Praga, pe locul 61 (urcare de doua locuri), Budapesta – locul 79 si Varsovia – locul 114.

Trei factori modeleaza indicele de inovare a oraselor: capacitatea de a genera idei, de a le pune in practica si, in cele din urma, de a le comunica cu altii. Pe scurt, inovatia trece de la idee la implementare daca orasul dezvolta un mediu cultural favorabil ideilor noi (de exemplu, designeri, galerii de arta, sport, muzee, natura etc.), cu o infrastructura prietenoasa aplicarii inovatiilor (transport, universitati, afaceri, capital de risc, spatii de birouri, guvernare deschisa, tehnologie etc.), si, apoi, este comunicata in piete conexe ale inovatiilor. 162 de indicatori stau la baza calcularii acestor trei factori care compun indicele de inovare a oraselor, care isi rafineaza algoritmii periodic din 2007 incoace in rapoarte globale de profil, si care nu se rezuma la examinarea inovatiei pur tehnologice sau stiintifice„, explica Andreea Paul, presedintele organizatiei neguvernamentale INACO – Initiativa pentru Competitivitate, citata de wall-street.ro.

In fruntea clasamentului mondial al inovarii se afla, in ordine, New York, Tokio si Londra.

Competitivitatea urbana este strans legata de dezvoltarea economica si sociala, de capacitatea de inovare. Orasele cu o infrastructura mai buna genereaza o productivitate urbana mai mare. Cresterea productivitatii urbane, la randul sau, genereaza venituri mai mari pentru cetateni, companii, autoritati locale si guvern„, precizeaza INACO.

In viziunea specialistilor, orasele mai competitive atrag talente si capital, recruteaza muncitori calificati si creeaza un ciclu de inovare si prosperitate pentru toti.

FOTO: eyeinthesky

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Ce inovare? Totul este pe hartie la noi. O potemkinarie ordinara

    • Esti un prost.

      • Prost esti tu, sobolan pemetist

        • Cat poti, atat pricepi, mai, Tibi.

  2. Cum vreti sa devina romanii „campioni in inovare”, mai ale in tehnologii moderne, cand la disciplinele legate de stiinte ( fizica, chimie, biologie, etc) nu li se da nicio importanta. E posibil sa ai bacalaureat la un liceu Real sau Mate-info, cum vreti sa-i spuneti fara sa dai examen din fizica? Nu vedeti unde ne gaism in clasamentul Pisa? Pe vremuri, cand invatamantul era serios , bazat pe competitivitate si nu pile, ne comparam cu Korea de sud. Culmea, oricine ar zice in perioada PCR (Pile Cunostintie, Relatii) invatamantul era domeniul in care inca era competitie. Asta si pentru ca numai 1 din 14 copii ajungea la facultate.

  3. Citez: … capacitatea de a genera idei, de a le pune in practica si, in cele din urma, de a le comunica cu altii … . Poate exista si o a 2-a Timisoara undeva pe Pamant?
    Colateral, as reaminti (oarecum perpendicular pe tema) ca Premiul Nobel (in stiinta) se acorda pentru „o idee/teorie numai daca valabilitatea teoriei a fost verificata si in practica / experiment / experimental (nu este vorba de P.N. pentru Pace sau literatura unde ar fi multe de discutat, vezi acordarea Premiul Nobel pentru literatură (1953).

  4. Sunt luati in calcul peste 160 de indicatori din mediul institutional si din cel privat.
    Ura voastra pentru primarie v-a fixat intr-un subiectivism jalnic, astfel ca nu mai reusiti sa vedeti realitatea din jur.
    Trist mod de viata.

  5. Care inovare!? Primaria nu este in stare sa echipeze statiile STPT cu niste refugii decente pentru calatori, cele realizate sunt praca facute de handicapati mental, lasati SF-urile si satisfaceti nevoile populatiei care din inconstienta v-a dat votul!