Timisoara, orasul de 5 stele in care nu gasesti suveniruri de nicio stea! In magazinele din centrul orasului, vizitate zilnic de zeci de straini, poti lua mai usor o ie traditionala romaneasca decat un magnet cu Catedrala Mitropolitana!

Timisoara se mandreste de ani de zile cu eticheta de Oras de 5 stele si doreste ca in 2020 sa obtina si titlul de Capitala Culturala Europeana. Pana la acest statut este insa cale lunga, mai ales daca ne gandim ca la Timisoara este greu de gasit, cel putin in zona centrala un souvenir cu orasul de pe Bega. Gasesti tricouri inscriptionate cu „I love Timisoara”, doua trei pahare si cateva servetele cu catedrala Mitropolitana sau Biserica Sarbeasca, insa niciunde nu vei vedea vreo macheta a primei Fabrici de Bere din Romania, a primului tramvai tras de cai din Europa sau a unei lampi ce a iluminat electric pentru prima data un oras din Europa, daca e sa vorbim doar de cateva premiere pe care le-a inregistrat Timisoara.

De brelocuri, magneti de frigider sau pixuri cu simbolurile orasului de pe Bega nu poate fi vorba.  Desi exista zeci de monumente si personalitati care au marcat istoria Romaniei si a Europei, putini sunt cei care reusesc sa comercializeze obiecte care sa le aduca aminte turistilor care trec prin Capitala Banatului de frumusetile si unicitatea acestui loc.

In magazine cand vine vorba sa intrebi de suveniruri cu Timisoara ti se recomanda sa cumperi o ie sau un port traditional romanesc. Din zecile de pravalii deschise in zona Piata Operei, intr-un singur loc gasesti cateva suveniruri pe care le poti duce cu tine in strainatate sau pe care le pot achizitiona turistii straini care vin in vizita in orasul de pe Bega.

Ce este insa foarte interesant este ca toate aceste obiecte de arta sunt “importate” din Cluj si din Arad. “Din ce stiu, doar noi si inca un magazin din oras mai avem obiecte care sa reprezinte Timisoara. Cele mai multe obiecte sunt din lemn, miniaturi ale Catedralei, a Domului din Piata Unirii si ale Operei. Mai avem multe obiecte din ceramica inscriptionate cu monumentele din Timisoara si multe textile. Mai avem suporturi de pahare cu catedrala, semne de carte cu toate institutiile de cultura din oras, gen Bastion sau Piata Operei. Din pacate de vreo 3 luni nu mai avem magneti. Am avut, insa s-au terminat. Au cumparat strainii in aceasta vara ca painea calda. Noi am facut comanda, insa nu ne-au fost inca aduse. Ori nu mai fac cei de la firma din Arad, ori, habar nu am. Restul produselor pe care le avem de artizanat cu orasul sunt facute la Cluj”, spune pentru www.opiniatimisoarei.ro Iuliana Pelisan, gestionara unui magazin din centrul urbei.

Cu ce se mandresc alte tari: mini sticlute de wiskey din Anglia sau America, breloc din Nimes sau tauri in miniatura din coridele spaniole

Unul dintre colectionarii de obiecte mici cu insemnele si simbolurilor oraselor prin care a umblat este Ioan Garboni, directorul Filarmonicii Banatul. In biroul sau si-a facut o adevarata colectie cu obiectele cumparate sau primite cadou din toate orasele lumii. Are mini sticlute de wiskey din Statele Unite, instrumente muzicale din Italia sau Austria, cutiute muzicale din China si bineinteles mini-tauri din coridele spaniole si un breloc extrem de chic cu orasul Nimes din Franta. Toate le-a adunat de-a lungul anilor si este oarecum dezamagit de faptul ca nu poate in Timisoara sa-si completeze colectia cu creatii autentice.

“Eu am incercat cateva actiuni cu mai multi studenti de la arte. Am incercat sa facem cateva machete cu halba de bere, insa s-au oprit doar la cateva exemplare. Problema este urmatoarea. Ca din cate stiu eu e nevoie de acordul institutiilor pentru a face asa ceva. De exemplu, daca vrei sa faci niste magneti cu cladirea Filarmonicii e nevoie de acordul nostru. Cu Catedrala a Mitropoliei, cu Fabrica de Bere a fabricii, cu Tarzan sau Bela Lugosy a urmasilor lor. Pentru cladirea Filarmonicii nimeni nu a venit sa-mi ceara acordul sa faca, dar eu le-as fi dat fara probleme. Acelasi lucru e si pentru celelalte institutii. Nu cred ca cineva a cerut acordul”, explica pentru www.opiniatimisoarei.ro Ioan Garboni, directorul Filarmonicii.

Pentru a evita scandalurile cu copy – rightul, Garboni crede ca implicarea autoritatilor ar trebui sa fie un pic mai mare, iar toti factorii decizionali din Timisoara sa se adune la o masa si sa cheme firmele sau artistii interesati de realizarea acestor obiecte mici si sa le prompuna sa le faca, si nu firmele sa mearga sa ceara acordul institutiilor.

“Problema nu e doar la Timisoara, e in toata tara. Am fost la Hobita, unde s-a nascut Brancusi. Si am vrut sa plec de acolo cu o amintire. Un breloc, un magnet, orice. In localitatea in care s-a nascut Brancusi nu am putut lua decat un album cu operele sale si cateva vederi”, trage concluzia Garboni.

Directorul Filarmonicii a avut multe initiative la nivel local de promovare a obiectelor care au consacrat Timisoara. Printre realizarile venite la initiativa lui Garboni se numara o statuie imensa cu o Halba de Bere, in aminitirea primei Fabrici de Bere din Romania care s-a ridicat la noi, sau modelul primei lampi ce ilumina public strazile din Timisoara, adica primul oras iluminat electric din Europa.

Pentru anii urmatori, Garboni doreste sa introduca insigne cu stema Filarmonicii pentru cei care vin des la spectacolele de la Sala Capitol si sa faca pahare de sampanie cu sigla Filarmonicii Bantul. Cu siguranta Filarmonica Banatul va fi si singura institutie care va scoate pe taraba cativa magneti cu Sala Capitol. “La Opera din Viena iti poti achizitiona pahare cu Opera in miniatura si poti merge acasa linistit sa-ti savurezi sampania”, mai spune Garboni.

La Sibiu s-a putut

In 2007,  Sibiul a fost declarat capitala culturala europeana. Galeriile de arta si magazinele de suveniruri au scos la vanzare mii de astfel de obiecte, iar veniturile  firmelor care s-au ocupat de realizarea acestor obiecte au scos profituri uriase. 350.000, de straini au venit la Sibiu in acea perioada si au cumparat produse promotionale cu emblemele orasului: pixuri, sepci, brelocuri, tricouri, cani, odorizante auto, magneti de frigider sau umbrele, firmele avand un profit semnificativ. Din toti banii castigati de firme, in jur de 8 milioane de euro, agentii comerciali au avut obligatia de a plati zece la suta din incasari organizatorilor.