Totul despre alergii! Sezonul lor a inceput: creeaza disconfort si chiar ne pun viata in pericol

Alergiile sunt reactii neasteptate, diferite de cele obisnuite ale corpului uman. O reactie anormala si exagerata cantitativ si modificata calitativ fata de anumite substante cum sunt unele alimente, medicamente, particule inhalate sau cu care venim in contact, sau intepaturi ale unor insecte. Alergiile afecteaza un numar tot mai mare de persoane. Specialistii apreciaza ca intre 15 si 30 la suta din populatia generala, dezvolta o forma de alergie pe parcursul vietii.

Alergiile pot aparea la orice varsta, dar cele mai frecvente cazuri sunt la copii si adultii tineri. Reactiile alergice se produc intre componentele din medicamente, alimente sau substante inhalate si imunoglobulinele E, care se fixeaza pe anumite celule din organismul uman. Practic, orice om vine in contact cu substantele alergene, dar anumite persoane predispuse genetic, au aceasta capacitate de a sintetiza imunoglobulinele E in cantitate crescuta fata de cea normala. Astfel se produce reactia alergica atat de suparatoare si in unele cazuri, riscante pentru viata.

Cea mai frecventa forma de alergie este rinita alergica care se produce cand intervin alergenii inhalanti. Acarienii din praful de casa sunt cei mai periculosi pentru o persoana predispusa la alergii. Polenurile, mucegaiurile sau parul de la diferite animale sunt si ele pe lista celor mai frecventi alergeni. Peste 20 la suta din populatia Uniunii Europene sufera de rinita alergica, iar procentajul creste din ce in ce mai mult.

Cea mai severa forma de alergie este alergia anafilactica, atunci cand se produce un soc anafilactic ce poate pune in pericol viata. Alimente precum arahidele sunt cele mai periculoase pentru o persoana predispusa la astfel de afectiuni. Intepaturile unor insecte si medicamentele pot produce, la randul lor socuri anafilactice.
O alergie netratata poate avea efecte secundare pentru sanatatea persoanei. Se poate declansa o afectiune astmatica la pacientii care sufera de o rinita alergica persistenta. Astmul bronsic alergic poate fi un semnal de alarma pentru cei care sufera de rinite alergice si le lasa netratate. Rinita alergica se insoteste in proportie mare de astmul bronsic alergic. Este foarte importanta prevenirea unei alergii prin diferite mijloace de evitare a alergenilor din mediu.

Ce este de facut?

Diagnosticul clinic se face dupa o discutie cu medicul alergolog si testarea cutanta la diferiti alergeni sau dozari de imunoglobuline specifice. Istoricul bolii si dialogul cu medicul sunt deosebit de importante. in conditiile unui examen clinic si al unui test, se confirma diagnosticul de afectiune alergica respiratorie.Testul cutanat este unul simplu care se face in cabinetul medicului alergolog.  Se aplica extracte alergene pe suprafata antebratului pacientului si se lasa in contact doua, trei minute. Dupa aceea, se inlatura solutiile si se mai asteapta 15-20 de minute dupa care se interpreteaza testul in context clinic. Pacientul poate sa aiba testele pozitive la mai multi alergeni, dar asta nu inseamna neaparat ca acei alergeni sunt raspunzatori pentru afectiunile pe care le are. Poate insemna ca a venit in contact cu alergenul respectiv, dar nu si ca este declansator.  Sunt anumite conditii in care se poate face testul cutant. Starea clinica a pacientului trebuie sa fie corespunzatoare, deci sa fie intr-o perioada de acalmie pentru ca altfel, un pacient aflat intr-o stare grava, face ca testarea sa fie contraindicata. in aceste conditii testarea poate precipita o criza de astm bronsic.

Substante alergogene

O persoana predispusa la alergie trebuie sa aiba grija la alergenii la care se expune. Cerealele, laptele, fructele de mare, arahidele, nucile, ouale sau carnea de peste sunt cateva dintre cele mai alergogene alimente. Polenurile de la arbori in perioada martie-aprilie sunt o alta componenta alergogena importanta. In perioada mai-iunie, expunerea indelungata la campie si la padure poate provoca reactii alergice.
Pelinul, urzica, ambrozia sunt cele mai frecvente alergogene in acest sezon. De asemenea, multe persoane reactioneaza la intepaturile diferitelor insecte.

Simptomele rinitei alergice

Manifestarile cu care vin pacientii afectati de rinita alergica, sunt adesea confundate cu un guturai. „Este foarte important sa nu se confunde o rinita alergica cu un guturai. Sunt multi pacienti care spun ca sunt raciti tot timpul. O stare afebrila a guturaiului poate insemna o rinita alergica”, spune medicul alergolog Horea Schitcu. Manifestarile unei afectiuni alergice sunt date de un prurit nazal, stranuturi in salve, 25-30 de stranuturi pe zi, rinoree apoase, secretii nazale apoase si transparente, si obstructionarea nazala, adica un nas infundat.

In rinita sezoniera, unde intervin polenurile, cele mai frecvente simptome sunt mancarimile nazale si secretiile apoase. in rinita persistenta determinata de acarieni in mod deosebit, predomina obstructia nazala care poate fi extrem de suparatoare. Aceasta simptomatologie a rinitei alergice nu este grava, nu are un risc vital, dar amprenteaza viata individului, viata sociala, familiala, performantele scolare la copii, productivitatea muncii la adulti. Ea necesita un tratament sustinut, fiind o reala problema de sanatate publica.

Sunt foarte multe cazuri nediagnosticate si asta poate duce la afectiuni mai grave cum este astmul bronsic alergic. „Fara indoiala, asta este cheia succesului, chiar si o forma usoara de afectiune trebuie tratata. A trata in stadiile incipiente ale bolii, a institui imunoterapia specifica cu imunoalergeni este  singura modalitate de a influenta evolutia naturala a bolii”, mai spune medicul alergolog.

Tratamentul presupune medicamente care isi fac efectul imediat si care asigura o calitate a vietii buna pentru persoana, diferite substante care actioneaza la nivelul mucoasei nazale, local, sau alte modalitati prin care boala este stopata. Terapia prin medicamente este necesara si obligatorie, dar nu suficienta. Ea trebuie completata cu imunoterapie specifica, care se face pe o perioada lunga de timp, de regula intre 3 si 5 ani. Daca tratamentul presupune numai farmacoterpia, atunci tratamentul va fi mult mai indelungat, uneori chiar pe tot parcursul vietii.

Daca se urmeaza tratamentul prescris de medic, simptomele vor fi mult mai bine controlate, si medicatia va scadea pe parcursul perioadei de tratare. Tratamentul cu vaccin antialergenic scade foarte mult riscul aparitiei unui astm bronsic.