Totul despre variola maimutei. Precizarile Ministerului Sanatatii despre raspandire, simptome si ce trebuie facut

Ministerul Sanatatii a transmis informatii despre variola maimutei, dupa recomandarile OMS. Astfel a fost alcatuita o lista de intrebari si raspunsuri pentru a oferi cat mai multe detalii despre ce este aceasta boala, cum se raspandeste, care sunt simptomele si care este conduita de urmat.

”Mai multe tari din regiunea europeana a OMS au raportat cazuri confirmate sau probabile de variola a maimutei (monkeypox) de la inceputul lunii mai 2022. Acesta nu este un eveniment obisnuit. In afara de unul, toate celelalte cazuri raportate recent nu au calatorit intr-o zona endemica. Acest lucru este neobisnuit si de aceea sunt in curs de desfasurare investigatii suplimentare pentru a determina sursa probabila si amploarea infectiei pentru a limita raspandirea ulterioara. OMS colaboreaza cu tarile in cauza, facilitand schimbul de informatii si sprijinind supravegherea, testarea, prevenirea infectiilor, managementul clinic, comunicarea riscurilor si implicarea comunitatii”, a transmis Ministerul Sanatatii.

Institutia preia recomandarile OMS si precizeaza ca ”oricine are contact apropiat cu cineva cu variola maimutei se poate infecta”.

”Este important sa intelegeti ca variola maimutei nu se raspandeste cu usurinta intre oameni, ci necesita un contact apropiat. Majoritatea cazurilor recente s-au prezentat la clinicile pentru boli cu transmitere sexuala unde au fost testati negativ pentru infectii cu transmitere sexuala obisnuite. Simptomele pot fi usoare sau severe, iar leziunile pot fi foarte pruriginoase sau dureroase. Acestea includ eruptii cutanate veziculoase pe intreg corpul sau leziuni concentrate pe orice parte a corpului. Majoritatea cazurilor care s-au prezentat recent la clinicile de sanatate sexuala din Europa au prezentat eruptii cutanate si leziuni la nivelul organelor genitale si anusului. Eruptia cutanata sau leziunile pot fi insotite de febra, durere in gat, ganglioni limfatici umflati si leziuni la nivelul gurii si ochilor. Majoritatea pacientilor se recupereaza in cateva saptamani, fara tratament”, a mai transmis Ministerul Sanatatii.

Institutia precizeaza ca orice persoana care prezinta o eruptie cutanata neobisnuita ar trebui sa consulte medicul.

”Orice pacient cu suspiciune de variola maimutei trebuie investigat si izolat in timpul perioadelor infectioase presupuse si cunoscute, adica in timpul stadiilor prodromale si cu eruptii cutanate ale bolii. Urmarirea in timp util a contactilor, masurile de supraveghere si comunicarea riscurilor intre furnizorii de servicii medicale sunt destinate prevenirii aparitiei altor cazuri si gestionarii eficace a epidemiei actuale”, mai arata Ministerul Sanatatii.

Institutia a realizat o lista de intrebari si raspunsuri despre aceasta boala, pe care o prezentam integral:

1. Ce este variola maimutei?

Variola maimutei este o infectie virala rara, cu infectare umana accidentala, care apare, de obicei, in principal in partile impadurite din Africa Centrala si de Vest in urma contactului cu rezervorul animal. De asemenea, se poate raspandi de la persoana la persoana.

Este cauzata de virusul variolei maimutei, care apartine familiei ortopoxvirusului.

Exista doua tipuri de virus variolei maimutei, cel din Africa de Vest si cel bazinul Congo (Africa Centrala). Desi tipul vest-african al virusului variolei maimutei duce uneori la boli grave la unele persoane, boala este de obicei auto-limitata.

In medie, 1% dintre cei infectati cu tipul vest-african si pana la 10% dintre cei infectati cu virusul din bazinul Congo au decedat.

2. Care este situatia actuala cu epidemia din regiunea europeana?

Cel putin patru tari din regiunea europeana au raportat pana in prezent cazuri confirmate sau suspectate de variola maimutei– Portugalia, Spania, Suedia si Marea Britanie. Cazuri au fost raportate si in Canada si Statele Unite.

3. Cum a inceput aceasta epidemie recenta?

Investigatiile sunt in curs de desfasurare. Cazurile sporadice de variola maimutei in tarile europene in randul calatorilor care se intorc din tarile in care boala este endemica sunt bine cunoscute.

Cu toate acestea, multe dintre cazurile depistate in prezent in intreaga Europa nu au calatorit intr-o zona endemica. Cele mai multe cazuri sunt depistate prin intermediul serviciilor de supraveghere a bolilor cu transmitere sexuala. Acest lucru este neobisnuit si sunt in curs de desfasurare investigatii suplimentare pentru a determina sursa probabila de infectie, ce evenimente ar fi putut contribui la amplificarea transmiterii si cum sa se limiteze raspandirea ulterioara.

4. Care sunt simptomele?

Simptomele sunt adesea usoare, desi leziunile pot fi pruriginoase sau dureroase. Acestea includ eruptii cutanate veziculoase sau leziuni pe orice parte a corpului – inclusiv in contextul actual particular – in jurul organelor genitale si anusului, febra, durere in gat, ganglioni limfatici umflati si leziuni la nivelul gurii si ochilor.

5. Cum se raspandeste?

Variola maimutei nu se raspandeste in mod normal cu usurinta intre persoane si necesita un contact apropiat. Virusul intra in organism prin piele lezata, tract respirator, ochi, nas sau gura; si prin fluide corporale.

Principalul mod in care poate fi raspandit este in timpul contactului fizic apropiat prelungit cu o persoana care are variola maimutei sau contact prelungit cu obiecte contaminate. Cu toate ca variola maimutei nu a fost documentata anterior ca o infectie cu transmitere sexuala, transmiterea in timpul contactului sexual este in concordanta cu modul in care acum virusul poate fi transmis de la o persoana la alta.

Focare de variola maimutei au aparut de obicei in populatiile care traiesc in zonele rurale si care vaneaza, manipuleaza si consuma carne de vanat. In ultimii ani, au aparut cazuri din ce in ce mai mult in zonele urbane din tarile endemice. Cazuri de import din Africa de Vest catre Marea Britanii si alte trei tari au fost inregistrate in ultimii ani.

Variola maimutei poate fi transmisa prin contact direct si prin expunerea la picaturi mari eliminate prin expiratie. Perioada de incubatie a variola maimutei-ului este de obicei de la 6 la 13 zile. Variola maimutei necesita, de obicei, un contact personal strans cu o persoana simptomatica infectata. Boala este adesea auto-limitanta, cu simptome ce dispar spontan in 14 la 21 de zile.

6. Am citit ca pot lua variola maimutei prin tuse si stranut. Este adevarat acest lucru?

Transmiterea intre oameni poate aparea prin picaturi respiratorii mari. Deoarece picaturile nu pot ajunge departe, este necesar un contact prelungit fata in fata.

7. Cum poate fi redusa transmiterea virusului?

Trebuie subliniata importanta igienii mainilor folosind apa si sapun sau dezinfectant pe baza de alcool. Este important ca o persoana cu suspiciune de variola maimutei sa fie izolata si ca cei care o ingrijesc sa utilizeze masuri de protectie personala adecvate.

In timp ce un vaccin a fost aprobat pentru prevenirea variola maimutei, iar vaccinul traditional impotriva variolei ofera protectie, trebuie mentionat ca aceste vaccinuri nu sunt disponibile pe scara larga. Populatiile din intreaga lume cu varsta sub 40 sau 50 de ani nu mai beneficiaza de protectia oferita de programele anterioare de vaccinare impotriva variolei.

In cele mai multe cazuri boala este usoara si majoritatea oamenilor se recupereaza in termen de cateva saptamani, fara tratament.

8. Cat de grava este variola maimutei pentru o persoana infectata?

Tratamentul pentru variola maimutei este in principal de sustinere. Boala este de obicei usoara si majoritatea celor infectati se vor recupera in cateva saptamani, fara tratament.

Exista doua tipuri de variola maimutei – unul din Africa de Vest si celalalt din Africa Centrala. Virusul raportat in regiune europeana este varianta vest-africana care este mortala pentru aproximativ 1 din 100 de persoane.

9. Cine este cel mai expus riscului de a face variola maimutei?

Oricine are contact apropiat cu o persoana cu variola maimutei se poate infecta. Cu toate acestea, familia unei persoane cu variola maimutei prezinta un risc mai mare de infectie din cauza contactului apropiat.

Persoanele ale caror profesii sau comportamente le pun la risc mai mare de expunere, ar trebui sa ia masuri pentru a intelege semnele si simptomele si sa aiba grija suplimentara pentru a preveni infectia. Printre acestia se numara personalul medico-sanitar care pot intra in contact cu pacienti infectati, lucratorii sexuali si barbatii care intretin relatii sexuale cu barbati, avand in vedere recentul grup de cazuri in randul celor care se autoidentifica ca atare.

10. Exista un vaccin?

In timp ce un vaccin a fost aprobat pentru prevenirea variola maimutei, vaccinul traditional impotriva variolei ofera, de asemenea, protectie. Aceste vaccinuri nu sunt disponibile pe scara larga. Populatiile din intreaga lume cu varsta sub 40 sau 50 de ani nu mai beneficiaza de protectia oferita de programele anterioare de vaccinare impotriva variolei.

11. Care sunt teoriile principale cu privire la clusterele fara istoric de calatorie intr-o zona endemica?

Identificarea variolei maimutei fara istoric direct de calatorie intr-o zona endemica nu este obisnuita, iar investigatiile suplimentare – inclusiv in randul barbatilor care au relatii sexuale cu barbati – sunt in curs de desfasurare pentru a determina sursa probabila de infectie si pentru a limita raspandirea ulterioara.

12. Spuneti ca barbatii care intretin relatii sexuale cu barbati ar putea fi responsabili pentru epidemie?

Asistam la o crestere a cazurilor de variola maimutei in anumite comunitati. Desi calea exacta de transmitere nu este clara inca, contactul intim, cum ar fi contactul prelungit si, eventual, o serie de activitati sexuale, pot fi factori importanti.

Focare variola maimutei au aparut de obicei la populatiile africane care traiesc in zonele rurale care vaneaza, manipuleaza si consuma carne de vanat (carne de tufis).

Dar este posibil ca aceia care intra in contact apropiat cu o persoana infectata cu variola maimutei sa se infecteze ei insisi. Pentru ca inca mai sunt multe lucruri pe care inca nu le intelegem, este important sa studiem toate caile posibile de transmitere, astfel incat sa putem proteja sanatatea publica.

13. Daca o persoana suspecteaza ca are virusul, ce ar trebui sa faca?

Orice boala in timpul calatoriei sau la intoarcerea dintr-o zona endemica trebuie raportata unui medic specialist, inclusiv informatii despre toate calatoriile si istoricul recent de vaccinare.

Rezidentii si calatorii in tarile endemice ar trebui sa evite contactul cu animalele bolnave (moarte sau vii) care ar putea fi infectate cu virusul variola maimutei (rozatoare, marsupiale, primate) si ar trebui sa se abtina de la consumul sau manipularea vanatului salbatic.

Orice persoana care face o eruptie neobisnuita ar trebui sa consulte medicul.

14. Ar trebui sa fie izolata o persoana cu variola maimutei?

Un pacient cu variola maimutei trebuie izolat, evitand contactul apropiat cu alte persoane si trebuie sa i se ofere ingrijire de sustinere in timpul perioadelor infectioase presupuse si cunoscute, adica in timpul stadiilor prodromale (semne timpurii) si, respectiv, celor cu eruptii cutanate ale bolii.

Personalul medico-sanitar care ingrijeste pacientii cu variola maimutei suspecti sau confirmati trebuie sa puna in aplicare masuri de precautie standard, de control al infectiilor de contact si prin picaturi respiratorii. Aceasta include intregul personal medico-sanitar, cum ar fi personalul de curatenie si spalatorie, care poate fi expus in locul de ingrijire a pacientului, la lenjeria de pat, la prosoape sau obiecte personale.

Probele prelevate de la persoane cu suspiciune de variola maimutei sau de la animale cu suspiciune de infectie cu virusul variola maimutei trebuie sa fie gestionate de personal instruit care lucreaza in laboratoare echipate corespunzator.

15. Este recomandata urmarirea contractilor?

Urmarirea in timp util a contactilor, masurile de supraveghere si comunicarea riscurilor catre furnizorii de servicii medicale, catre contactii din gospodarii si catre comunitate sunt esentiale pentru prevenirea aparitiei altor cazuri si gestionarea eficienta a epidemiei actuale. Se poate lua in considerare implementarea contramasurilor farmaceutice in temeiul protocoalelor experimentale.

16. Care este sfatul OMS pentru autoritatile sanitare din Regatul Unit si pentru alte tari?

Masurile intensive de sanatate publica ar trebui sa continue in Regatul Unit.

Pe langa urmarirea continua a contactilor si identificarea surselor, ar trebui consolidata cautarea cazurilor si supravegherea locala a bolilor cu eruptii cutanate in comunitatea afectata si in general, precum si in unitatile medicale.

Orice pacient cu suspiciune de variola maimutei trebuie investigat si trebuie izolat in timpul perioadelor infectioase presupuse si cunoscute, adica in timpul stadiilor prodromale si, respectiv, a celor cu eruptii cutanate ale bolii.

Alte tari ar trebui sa fie in alerta pentru semnalele legate de pacientii care prezinta eruptii cutanate veziculoase sau pustuloase neobisnuite, adesea asociate cu febra, intr-o serie de medii comunitare si de ingrijire a sanatatii, inclusiv, dar fara a se limita la asistenta medicala primara, spitale, servicii de sanatate sexuala si clinici de dermatologie.

Calatorii ar trebui incurajati sa raporteze boala in timpul calatoriei sau la intoarcerea din calatorie unui cadru medical, inclusiv informatii despre istoricul recent de calatorie si vaccinare.

Rezidentii si calatorii in tarile endemice ar trebui sfatuiti sa evite contactul cu animalele bolnave (moarte sau vii) care ar putea fi infectate cu virusul variola maimutei (rozatoare, marsupiale, primate) si ar trebui sa se abtina de la consumul sau manipularea vanatului salbatic. Trebuie subliniata importanta igienei mainilor prin utilizarea sapunului si a apei sau a dezinfectantului pe baza de alcool.

Personalul medico-sanitar care ingrijeste pacientii suspectati sau confirmati cu variola maimutei ar trebui sa primeasca recomandari pentru a pune in aplicare masuri de precautie standard, de protectie de contact si de control al infectiilor transmise prin picaturi. Probele prelevate de la persoane cu suspiciune de variola maimutei sau de la animale cu suspiciune de infectie cu virusul variola maimutei ar trebui sa fie gestionate de personal instruit care lucreaza in laboratoare echipate corespunzator.

17. Ar trebui restrictionate calatoriile si comertul international?

OMS nu recomanda nicio restrictie privind calatoriile si comertul pe baza informatiilor disponibile in acest moment.

18. Este aceasta o boala care afecteaza doar barbatii care fac sex cu barbati?

In timp ce cazurile initiale raportate sunt predominant in randul persoanelor care se identifica ca barbati care fac sex cu barbati, acest lucru se poate datora doar amplificarii in timpul festivalurilor si evenimentelor recente care au reunit aceasta comunitate. Pe masura ce intram in vara europeana, cu adunari si festivaluri care reunesc multi tineri, activi sexual, profilul cazurilor se poate extinde. Trebuie sa intelegem ca virusul se va raspandi prin contact prelungit si strans, indiferent de nationalitatea, sexul sau preferintele sexuale.

Pe teritoriul Romaniei nu a fost inregistrat niciun caz de variola a maimutei sau suspiciune de imbolnavire.