Traditiile Craciunului, pe cale de disparitie! Pentru cei mai multi, sarbatorile de iarna inseamna mese imbelsugate, brazi impodobiti si foarte multe cadouri

TIMISOARA. Craciunul nu mai e ce-a fost odata, la fel cum nici Mos Craciun nu mai este cine a fost. Traditiile s-au devalorizat si abia se mai tin la oras, spun etnologii. De altfel, tinerii din ziua de astazi habar nu au ce se sarbatoreste de Craciun. La sate insa, datinile din mosi stramosi inca se mai pastreaza. Batranii ii indeamna pe copiii lor sa duca mai departe obiceiurile pe care ei le-au dus mai departe din generatie in generatie. Dar asa cum povestea lui Mos Craciun s-a schimbat de-a lungul deceniilor, asa se schimba si traditiile, care se adapteaza la vremurile moderne. Asa se face ca bradul se impodobeste acum diferit fata de cum se impodobea pe timpuri, iar cadourile sunt din ce in ce mai scumpe, ca sa iasa in evidenta avutia.

Craciunul intre mit si contemporan. Cum a evoluat legenda lui Mos Craciun de-a lungul timpului

Legende sunt mai multe atunci cand vine vorba despre Mos Craciun si despre viata acestuia pe Pamant. Ba a fost un zeu, ba a fost un pastor, ba un batranel dragut care impartea daruri copiilor cuminti care ii spun poezii. Mos Craciun este, de fapt, un zeu solar, de origine indo-europeana, specific teritoriilor locuite de stramosii autohtoni ai romanilor, geto-dacii, identificat deseori cu zeul roman Saturn si cu zeul iranian Mithra, ne spun etnologii. Pana la sfarsitul secolului al IV-lea al erei noastre, cultul Mithaic a avut o mare extindere si a concurat serios crestinismul, pana la aparitia Sfantului Imparat Constantin, cand cultul Mithaic a palit, locul acestuia fiind luat de crestinism.

Etnologul Ioan Viorel Boldureanu ne spune ca Mos Craciun simbolizeaza timpul vechi, de aceea, potrivit legendelor, Mos Craciun, pe de-o parte, e mai vechi decat sfintii, pe de alta parte e baciul pastorilor. „Mos Craciun, se stie, era manat de o furie distructiva de a zadarnici nasterea lui Hristos. El a fost gazda casei in care Fecioara Maria l-a nascut pe Hristos. El s-a opus gazduirii lui Iosif si Mariei, atunci cand acestia au pornit spre Bethleem, insa sotia lui Mos Craciun le-a oferit celor doi gazduire in staul. Legenda spune ca Mos Craciun, suparat de gestul sotiei sale, i-ar fi taiat acesteia ambele brate, insa odata cu nasterea Mantuitorului, femeia s-ar fi vindecat, iar prima persoana care s-a sfintit la vederea minunii a fost chiar Mos Craciun”, povesteste etnologul timisean Ioan Viorel Boldureanu.

De ce primim daruri de Mos Craciun?

Obiceiul de a oferi cadouri de Craciun este unul recent. In urma cu mai putin de 100 de ani, oamenii socoteau ca urarea este darul cel mai de pret in preajma acestei sarbatori.
“Acum avem tendinta de a socoti darurile strict din punct de vedere material. Acest lucru nu se intampla in vechime”, a mai spus Boldureanu. Potrivit acestuia, Mos Craciun aduce cadouri pentru ca este mos si este darnic, dar este si riguros si tocmai de aceea se spune ca doar cei cuminti vor primi darurile binemeritate.
Mai mult decat atat, desi se stie ca imaginea lui Mos Craciun, cea pe care o stim astazi, a fost creata de Coca-Cola, cei care l-au “desenat” pe Mos Craciun cu bunda rosie se pare ca au tinut cont de legendele din jurul personajului. “Rosul este culoarea vietii, iar Mos Craciun trebuie sa fi avut barba alba pentru ca era batran si trebuie sa fi purtat bunda si clabat pentru ca doar era baciul ciobanilor”, explica Ioan Viorel Boldureanu.

Colindele se canta doar intre Craciun si Sfantul Ion!

Ioan Viorel Boldureanu spune ca in privinta colindelor sunt unele reguli nescrise. Colindele nu se canta decat de la Sfantul Nicolae si pana la Sfantul Ion, insa in public se canta din Ajunul Craciunului si pana la Sfantul Ion. “Colindatorii se aduna in cete, incepand de la praznuirea Sfantului Nicolae si repeta colindele, insa intr-un spatiu inchis, intim. Ei vor iesi afara sa colinde vestind Nasterea Mantuitorului incepand din Ajunul Craciunului, iar colindele pot rasuna pana de Sfantul Ion cand la 12 noaptea sunt acele traditii numite Noaptea Ionilor care incheie sarbatorile de iarna”, mai spune etnologul.

In Timis, obiceiul colindatului, desi paleste de la an la an, se mentine, totusi, mai ales in zona Fagetului. In zonele urbane, colindatul nu se mai pastreaza ca in vechime. Tinerii nu se mai intalnesc sa repete colindele si rareori se mai duc sa bata la porti pentru a vesti nasterea Mantuitorului. La sate, insa, obiceiul este mai bine pastrat. Cete de colindatori pot fi intalniti in seara de Ajun de Craciun.

Bradul de Craciun, semn al bogatiei

Nici bradul impodobit cu ghirlande nu a fost dintotdeauna un simbol al Craciunului. Abia pe la sfarsitul secolului ai XVIII-lea, in Europa apuseana, pe precedentele radacini ale unei religii necrestine, cultele dendricole, credeau in adorarea copacului. Asa a ajuns bradul un simbol al sarbatorii Craciunului. Obiceiul de impodobire a bradului este unul relativ recent. Primii brazi au fost impodobiti de oamenii mai instariti, de oraseni cu precadere.
“Era realmente un brad natural impodobit cu panglici de hartie colorata sau din textila, cu martipan sau turta dulce”, ne-a povestit etnologul Boldureanu.  In rastimpul care a urmat, impodobirea bradului a dobandit o raspandire globala, dincolo de limitele crestinismului.

Cand incep si cand se termina Sarbatorile de Iarna?

Craciunul are trei zile, cu tot cu cea a arhidiaconului Stefan, insa sfantul care vesteste Sarbatorile de Iarna este Nicolae, dar sarbatorile propriu-zise incep in Ajun de Craciun si se termina de ziua Sfantului Ion. Cele 12 zile din acest rastimp simbolizeaza cele 12 luni ale anului calendaristic. Boboteaza este si ea una din cele mai importante momente din aceasta perioada, iar in Banat este cunoscuta sub numele de “bocedz” si i se mai spune “Bocedzul fiecarui prunc”.
“Potrivit obiceiului, se obisnuia sa se spuna botezul fiecarui prunc la prima scalda, care se face in prima duminica dupa nasterea copilului. In popor se spune ca fiecare copil isi primeste botezul atunci cand e spalat de moasa, dupa ce a fost nascut”, a precizat Ioan Viorel Boldureanu.

Credinciosii tin post sa isi spele pacatele

Oamenii sunt mai buni in preajma sarbatorilor de iarna si tin post pentru ca Dumnezeu sa le ierte pacatele. Daca tinerii nu prea mai merg la Biserica, batranii sunt cei care pastreaza viu acest obicei si se roaga atat pentru ei, cat si pentru cei dragi.
”Situatia difera de la un loc la altul. Eu cred ca, in general, unii credinciosi tin in continuare post, se spovedesc, se impartasesc, se pregatesc spiritual pentru sarbatoarea Nasterii Domnului Iisus Christos. Nu cred ca toata lumea merge numai pentru bani la colindat in aceasta perioada. Sunt foarte multi care respecta aceasta traditie de a transmite bucuria Nasterii Mantuitorului, dupa exemplul magilor, a pastorilor care au vestit primii nasterea Mantuitorului. Cred ca foarte multi oameni duc mai departe acest obicei de dragul traditiei, de dragul sarbatorii, nu pentru partea materiala. Dar, da, pe alocuri sunt si cei care folosesc aceasta perioada in alte scopuri!”, a explicat preotul Marius Florescu.

Datini si obiceiuri de Craciun in zona Banatului

Banatul isi dovedeste multiculturalitatea, mai mult ca oricand, in preajma sarbatorilor de iarna. In multe localitati din Timis, celebrarea Nasterii Domnului se marcheaza printr-o straveche traditie. Copiii etnicilor nemti, sarbi, bulgari, slovaci, maghiari, impreuna cu cei ai romanilor, se organizeaza in trupe de teatru popular religios, numite “Irozi”, prin care povestesc cum a venit pe lume Mantuitorul. In alte sate banatene, obiceiurile specifice prin care se marcheaza anul care moare si cel care renaste incep chiar inainte de Craciun.
Etnicii tigani din Maguri, spre exemplu, in ziua de Ignat – care este numita si “Craciunul tiganilor” – isi manjesc obrajii cu sange de porc, pentru a fi feriti de boli in anul ce vine. Conform traditiei, in aceasta zi, rromii trebuie sa vada sange si, de aceea, cei care nu au porci de taiat isi inteapa degetul cu un ac pentru a iesi sange. Acest ritual ii ajuta sa fie sanatosi si rumeni la fata. Femeile pastreaza grasimea de la porcii negri taiati pentru ungerea mortilor care sunt banuiti ca s-ar putea transforma in strigoi.
Comunitatea bulgara care traieste in Timis este cea mai bogata din tara. Hainele populare extrem de grele sunt purtate de tineri si varstnici deopotriva, insa orice sarbatoare este o bucurie. De Craciun, la bulgari, doar baietii colinda “Bethleemul”. Cinci baieti – doi imbracati in ingeri si trei in pastori – poarta cu ei o bisericuta din lemn, in miniatura, si anunta, printr-o sceneta, nasterea lui Iisus.
Banatenii de etnie sarba sarbatoresc de doua ori Craciunul. O data cu prietenii romani, in aceste zile de decembrie, si a doua oara cu familia, in 5 ianuarie, dupa vechiul calendar ortodox. La fiecare inceput de an “romanesc”, sarbii ard trunchiuri de stejar, ca simbol al trainiciei.
In comunitatea maghiara, in ajunul Craciunului, copiii mici sunt dusi la plimbare de bunici sau fratii mai mari, in timp ce parintii impodobesc bradul. Cand se intorc, parintii suna un clopotel si spun “A venit ingerasul cu bradul”, apoi se pregatesc sa mearga la Liturghia care are loc la miezul noptii. Dupa ce vin de la biserica, mananca peste sau friptura de curcan din ograda si cozonac.
Traditiile sunt asemanatoare si la etnicii germani, care pun, insa, preparate din gasca pe masa de Craciun. Tot in vestul tarii exista obiceiul ca sub fata de masa pe care se vor aseza bucatele sarbatoresti sa se puna fire de fan si seminte (grau, porumb, floarea-soarelui etc.), care se dau apoi la vite, mai ales la vaci, ca sa aiba casa liniste si bogatie.

Povestea lui Mos Craciun

Mos Craciun in 1881

In Marea Britanie, „Father Christmas” este datat din secolul XVII. Personajul este un barbat grasut, cu barba, imbracat intr-o haina lunga, verde si guler de blana, iar imaginea sa este regasita in opera „Fantoma Craciunului prezent” din cartea „A Christmas Carol” scrisa de Charles Dickens.
Un rol important in crearea mitului ca Mos Craciun este imbracat in rosu l-a avut pastorul american Clement Clarke Moore. Acesta l-a prezentat, in 1823, ca un personaj zambitor si dolofan care imparte cadourile din sania sa trasa de reni. Creatia a devenit in anii urmatori foarte cautata. In 1931, Mos Craciun a primit o noua imagine printr-o campanie publicitara, desfasurata de Coca-Cola. Desenatorul Haddon Sundblom i-a conturat o burta durdulie, un aer jovial, un costum rosu si o atitudine toleranta.