Tramvaiul nou turcesc de la Timisoara stabileste un record mondial. Cand ne vom plimba cu el. Video

TIMISOARA. Odată cu livrarea primului tramvai Bozankaya din seria celor 21 achizitionate prin fonduri europene de Primaria Timisoara, orasul inregistreaza un record mondial in industria tramvaielor.
Produs in Ankara, in cel mai nou centru de productie, de 100.000 m2, cu o lungime de 29,99 metri si o latime de 2,4 metri, primul tramvai livrat la Timisoara se afla, in prezent, in ultima etapa de teste tehnice – cea pe teren, inainte de a primi aprobarea din partea AFER, programata in scurta vreme.

Produs cu ajutorul celor mai recente si inalte tehnologii, tramvaiul este 100% electric si are zero emisii de gaze cu efect de sera. Vehiculul poate functiona si autonom, pe baza unei baterii care poate fi incarcata direct de la cablurile de alimentare, pe o distanta minima garantata de 63 de kilometri, dar care poate ajunge pana la 70 de kilometri, un record mondial in industria tramvaielor, precizeaza producatorii.

Inainte sa il livreze la Timisoara, echipa tehnica de productie a companiei Bozankaya a supus tramvaiul unui set de teste complexe in fabrica din Ankara, pentru a se asigura ca tramvaiul este eficace si sigur din punct de vedere tehnic.
Testele au vizat toate aspectele, de la intensitatea luminii in zona pasagerilor si a vatmanului, la functionalitatea usilor calatorilor, pana la etanseitatea la apa si testul de rezistenta a bateriei. In aceasta perioada, tramvaiul circula in oras pentru a-i fi verificate sistemul de franare si factorul de incarcare, ultima etapa inainte ca tramvaiul sa primeasca certificatul AFER.

Schimbarea climatica este evidenta si afecteaza toate tarile lumii. Sta in puterea noastra sa folosim tehnologiile pe care le avem la dispozitie, sa dezvoltam altele noi, si sa depunem un efort comun pentru a asigura sanatatea noastra si a planetei. La Bozankaya, facem eforturi mari in zona de cercetare si dezvoltare, avand si un centru dedicat, format din peste 1.000 de persoane, printre care ingineri, designeri industriali si cercetatori. Am investit peste 25 de milioane de euro in proiecte de cercetare si dezvoltare in ultimii 10 ani. Folosim tehnologii de ultima ora pentru producerea vehiculelor electrice destinate transportului public: troleibuze, tramvaie, autobuze electrice, trenuri de metrou, care au ajuns in toata lumea si sunt folosite zilnic de milioane de oameni”, a declarat Aytunç Günay, General Manager si Presedintele boardului Bozankaya.

Pentru Timisoara, achizitia tramvaiului inseamna un plus de confort pentru calatori, avand o capacitate a garniturii de 251 de pasageri – 48 pe locuri si 203 în picioare.

 

Va reamintim, acesta este primul dintr-o serie de 21 de tramvaie noi ce vor ajunge la Timisoara. Toate vor fi articulate, cu podea coborata, actionate prin invertoare si motoare asincrone de curent alternativ, alimentate de la reteaua de contact sau dintr-o unitate de stocare a energiei electrice (baterie montata in tramvai), cu post de conducere la un singur capat si usi de acces pe partea dreapta fata de directia de mers.

Proiectul prin care s-a castigat finantarea europeana a fost impartit in 3 etape, fiecare dintre ele cuprinzand cate 7 garnituri. Astfel, odata cu semnarea ultimului contract, la Timisoara erau prevazute sa ajunga, in urmatorii ani, 21 de tramvaie noi, produse de turcii de la Bozankaya Otomotiv, cu posibilitatea extinerii pana la 40 de garnituri. Iar conform autoritatilor locale, din septembrie, garnitura care acum se afla in teste ar urma sa circule pe linia 1, dupa ce va fi obtinuta aprobarea AFER.

Valoarea totala a fiecarei garnituri se ridica la 9.736.875 lei, fara TVA, adica aproximativ 2,4 milioane de euro bucata, cu TVA.

Urmatorul tramvai turcesc ar putea ajunge la Timisoara in luna octombrie.

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. …mai avem tramvaie care nu sunt electrice?

    • pai daca a inregistrat un record mondial deja avem o problema….inseamna ca nimeni altcineva din lumea asta nu a fost interesat de caracteristica respectiva….la ce iti trebuie 70 de km pe baterie?…a verificat cineva cat cantaresc bateriile alea? s-ar putea sa conusmam mai multa energie ca le plimbam prin oras in continuu decat o sa ne folosim de ele…
      probabil para’ndaratul a fost la fel de substantial…

  2. Când a avut Timișoara ultimul tramvai care nu era „full electric”.

    • La inceputuri, cand era full-hipo.

  3. 0:54 Retardatul ăla cu tricou roșu ce morții lui stă cu picioarele lui nespălate pe scaun?

  4. Autonomia pe baterii mi se pare o cerinta exagerata si inutila si pentru care se platesc bani multi! Oricum STPT nu a fost in stare de mai bine de un an, de cand a fot adjudecat contractul, sa le faca o hala in care sa le adaposteasca

  5. Intrebarea ar fi daca infrastructura invechita a RATT (shine / sistem de alimentare cu curent / depouri / capabilitati de mentenanta) este capabila sa serveasca astfel de tramvaie….

  6. Se știau toate aceste aspecte enumerate mai sus încă dinainte de a ajunge.

  7. In momentul in care un vehicol e burdusit cu baterii nu mai are 0% zero emisii de gaze cu efect de sera. Deasemenea, fabricarea bateriilor implica tehnologii cu un anumit grad de toxicitate. Daca vreti sa publicati un articol bomba obtineti SF-ul lui Robu privitor la necesitatea bateriilor, care sa arate cate ore, in medie, au stat tramvaiele din lipsa de curent electric, si cat timp a durat o pana semnificativa de curent. 10km autonomie era suficient ca un tramvai sa parcurga TOT traseul de la un capat la altul, indiferent de linie. In unele orase civilizate tramvaiele nu au fir aerian in zonele istorice, merg intre 1 si 3 km pe baterii. Se mai foloseste alimentarea pe baterii cand tramvaiul intra in instalatia automata de spalat, 50…100m. De asta nu mai exista tramvai cu asemenea autonomie in lume, nu pentru ca nu se poate, ci pentru ca nu e nevoie, si altii NU arunca cu banii de-a moaca.

  8. Dezinformarea atinge niște cote uriașe la noi cu presa mioritică plină de agiamii care se visau ” jurnalisti”, deși nu au nici competențele necesare ptr documentare asiduă, nici cultura generala. Absolut nimic nu-i califică ptr acest job. Decit știu sa preia orbește comunicate. De asta profită și politrucii greu de înlocuit, precum Arafat cu Smurdul său umflat mediatic cu pompa, deși sistemul clădit se el se situeaza profesional la coada Europei.
    Orice mincinos poate lansa în spațiul public mioritic orice bazaconie, cu așa PseudoJurnalisti care preiau orice și rostogolesc cu inconștiență mai departe…

  9. Ce titlu de rahat! Asta a ajuns jurnalismul timișorean?

  10. doar niste retardati puteau face asa ceva. record mondial la prostie

  11. „record” inutil. degeaba ai baterie daca in fata ta, pe linie, este alt tramvai care nu are baterie. Atat va excitati la lucruri inutile si care sunt doar de fatada.
    Stati sa vedeti costul mentenantei.

  12. Motivul autonomiei pe baterii este ca se dorea utilizarea acestor tramvaie pe reteaua de cale ferata pentru racordarea la Aeroportul Traian Vuia. Evident ca nu se poate alimenta in mod practic tramvaiul din reteaua de transport feroviar (27000v vs 600-850v reteaua tipica de tramvai), deci daca tramvaiul va functiona pe tronsoane de cale ferata CFR, va trebui sa mearga 100% pe baterii. Dar e usor sa va dati toti cu parerea fara sa va ganditi la viitor!

    • Interoperabilitatea STPT-CFR este mai dificil de realizat, la resursa umana disponibila, decat 4-5 linii de metrou (ingropat, aerian, monorail si cateva de rezerva). Una e sa te gandesti la viitor, si alta e sa-l visezi mergand cum vrei tu intr-o lume perfecta, intr-un viitor nedefinit, cu cheltuieli mari in prezent. Sinele de tramvai sunt asamblate fara rosturi, cu compensatoare de dilatare care permit trecerea lina si cresc confortul. Pe linii CFR, unde nu ii pasa nimanui daca-ti pica plombele din gura si pietrele din rinichi, tramvaiul ar mmerge ca pe pietris. Se intelege ca conceptul de line ferata FARA intreruperi, foarte popular in alte parti, nu „exista” la noi. Nici macar in viitor.

    • Ai vreun act doveditor, vreun SF de-al lui Robu in sensul acesta? Ca pana acum n-am auzit de o asemenea idee. Plus ca distanta de la linia de tramvai pana la aeroprt e de 6-7km, nu 65km sau 100km cum a cerut Robu initial. Si, cum zice si „Nume?” nu e posibil, exista niste standarde pentru vehicole feroviare pe care aceste tramvaie nu le satisfac.