‘Treburile romanesti’ au fost deprinse de otomani de la noi, inca din vechime! Ce au aflat cercetatorii dupa sapaturile din Piata Sfantul Gheorghe din Timisoara, unde s-a inchis santierul arheologic?

TIMISOARA. Primul santier arheologic din centrul Timisoarei se inchide oficial. Cercetatorii au acum o viziune clara asupra a ceea ce au descoperit in Piata Sf. Gheorghe si au aflat povesti interesante despre otomani.

„Astazi se termina o perioada de doua luni, in care, cu  eforturi considerabile, am finalizat in conditii optime aceasta lucrare„, a anuntat arheologul Florin Drasovean, cel care a condus cercetarile in aceasta piata.

Cercetatorii au crezut initial ca in aceasta piata se afla biserica Sf. Gheorghe, atunci cand au descoperit primele ziduri.

„Pana acum, stiam despre Biserica Sfantului Gheorghe care era aici, avem foarte multe fotografii de la sfarsitul secolului ai XIX-lea, inceputul secolului al XX-lea, biserica fiind demolata in preajma primului razboi mondial, impreuna cu cladirea adiacenta, cladirea Seminarului. Stiam ca aceasta biserica, din documente ar fi fost precedenta acestei biserici Sfantul Gheorghe din perioada medievala care a fost amintita in 1323-1324. Stiam tot din documente ca aceasta biserica ar fi fost transformata, dupa 1552, in moschee. In rest nu stiam foarte multe lucruri, am avut o secventa odata cu sapaturile pe linia de tramvai, in 2006 unde au fost stabilite o serie de dispuneri stratigrafice si anume trei orase sub orasul actual„, a declarat Drasovean.

Insa a aparut si surpriza: biserica despre care se credea initial ca se afla in aceasta piata e, de fapt, in alta parte.

”Acum, dupa doua luni si jumatate stim ca biserica din 1323 – 1324 nu a fost in aceasta locatie. Ca ar fi putut fi cu 20 de metri mai incolo este o alta discutie. Ceea ce stim cu mare certitudine e ca acest zid este zidul moscheii care apare pentru prima data in documente in 1572. Ceea ce mai stim din scrierile lui Evliya Celebi (istoric, geograf, scriitor si unul din cei mai cunoscuti calatori otomani – n.r.) este faptul ca aceasta moschee, cand a vizitat el Timisoara era intr-o situatie nu foarte buna, nu stim daca mai era activa din punctul de vedere al cultului, pentru ca se specifica faptul ca inauntru erau depozitati niste pesmeti ai trupei. In orice caz, acest edificiu, in 1717 a fost dat armatei, a fost transformata cladirea in pulberarie pana in 1718, cand Eugeniu de Savoya o da parintilor iezuiti care venisera in Timisoara inca din 1716. Una din casele care erau aici, se specifica in documente, a fost data iezuitilor ca prima lor locatie in Timisoara„, a mai spus Drasovean.

Potrivit arheologului, moscheea a fost daramata, apoi s-a construit aici o biserica.

„In 1718 a fost crestinata moscheea si a functionat pana in 1754 cand a fost daramata si s-a construit urmatoarea structura si anume biserica Sfantului Gheorghe. Deci piata isi trage numele de la acea biserica si nu de la biserica medievala. Inca o data subliniez, biserica medievala ar putea fi la 20-50 de metri mai incolo” spune arheologul.

Otomanii au avut ce invata de la romani

Otomanii nu au respectat intocmai porunca sultanului, iar asta rezulta cu claritate din descoperirile facute de arheologii din Timisoara.

„Intr-o porunca sultanul a decis ca aceasta moschee sa fie acoperita cu tabla de plumb. Nu stiu daca acest ordin a fost respectat, dar ceea ce stim e ca intr-una din gropile care au fost cercetate in partea de nord a moscheii am gasit …tabla de cupru, care putea proveni de la acoperisul acestei moschei„, a precizat Florin Drasovean.

Oricum, o parte a poruncii a fost, totusi ascultata: acoperisul moscheii fiind acoperit.

Din scrierile lui Evliya Celebi a reiesit si modul in care orasul era alimentat cu apa in acea perioada.

„Potrivit lui Evliya Celebi, orasul era alimentat cu apa din santurile de fortificatie si din fantani. Probabil lucrul acesta era adevarat, avand in vedere ca am gasit un apeduct care trece pe sub zidul moscheii fara sa il deanjeze, asta inseamna ca e dintr-o perioada de dinainte de cucerirea otomana, deci de dinainte de 1552. Moscheea aronda si cate un cimitir in cele doua capete, in nord si in sud. In aceasta zona au fost sapate peste 90 de morminte, in nord si in sud trei morminte„, a mai spus Drasovean.

Casele gasite in Piata Sf. Gheorghe nu mai pot fi salvate

Din pacate, locuintele de lemn din Piata Sf. Gheorghe, din Timisoara, care au fost descoperite la cativa metri sub pamant, nu mai pot fi salvate de arheologi, ele vor fi ingropate pentru totdeauna sub pamant.

„Casele sunt afectate de o ciuperca numita merulius care poate afecta orice lemn. Singura modalitate de a scapa de ea este focul. Astfel de structuri daca vor merge in muzeu este o crima pentru acea institutie. Vom pune barnele de lemn in interiorul casei, punem nisip peste ele si le vom acoperi cu pamant„, a anuntat arheologul Florin Drasovean.

Arhitectii au decis ca zidurile moscheii si ale bisericii gasite in aceasta piata sa fie conservate. Ele vor ramane la suprafata si vor putea fi admirate de orice trecator. Astfel ca arhitectura pietei va suferi mici modificari.

FOTO: Virgil Simonescu