Tu stii care sunt cele mai frumoase locuri pe care le poti vizita, nu departe de Timisoara? Afla povestea drumetiilor din Banat!

Nu sunt putini cei care se plang ca, mai „aproape de Timisoara nu prea ai ce sa vizitezi” si nici trasee pentru excursii nu prea exista. Notiunea de „aproape” este relativa, dar pentru cei care vor sa descopere locuri superbe, drumetiile de o zi sau doua ii pot purta pe carari spre frumuseti nebanuite.

Printre cei mai buni cunoscatori ai locurilor frumoase din zona noastra dar si din tara se numara si membrii Clubului Banatean de Turism. Infiintat in 1957  Clubul a incercat, in timp, sa astampere setea de a descoperi locuri noi si frumoase pentru membrii si simpatizanti. Iar uneori, destinatia de calatorie se schimba in functie de vremuri.

„In anii inchisi ai comunismului, cine scapa afara venea cu imagini de acolo si era prezentat tot ce se putea cuprinde din RDG, din Uniunea Sovietica, Polonia, Cehosloviacia sau unde mai aveau acces. Avem o arhiva intreaga cu diapozitive pe care nici  macar n-am ajuns sa le cercetam, pe toate, cu imagini din acea perioada. Acum trei ani am  costatat ca agentiile de turism din Romania nu mai promoveaza destinatii romanesti. Si atunci au schimbat cumva directia si le promovam noi. Incercam asadar sa promovam frumusetiile pe care le avem in zona noastra. In judetul Timis, in Banat si mai ales in Romania”, explica pentru opiniatimisoarei.ro Doru Suba presedintele Clubului Banatean de Turism

Membrii Clubului Banatean de Turism au organizat o prezentare a catorva dintre cele mai reusite drumetii din zona noastra, sub titulatura „Cutreierand Poiana Rusca si Banatul Montan”. In cadrul prezentarii au fost spuse povestile drumetiilor, sustinute de imagini surprinse de excursionisti.

Unul dintre traseele propuse a fost o Drumetie in Muntii Dognecea

Povestea calatoriei incepe de la Ocna de Fier, acolo unde excursionistii au vizitat casa-muzeu a nonagenarului Constantin Gruescu, cel care, de la varsta de 14 ani, colectioneaza cristale de mina. Numarul comorilor adunate de el a devenit atat de mare, incat si-a transformat casa intr-un adevarat muzeu.Printre miile de exponate, cateva au povesti fascinante. Astfel, despre un ametist roz se spune ca a fost oferit Elenei Ceausescu. Doar ca vibratiile pasnice ale cristalului nu i-au cazut bine acesteia, asa incat piatra a fost inapoiata.

De altfel, Constantin Gruescu isi numeste muzeul „casa binelui”, convins fiind ca pietrele adunate de el sunt vii si vibreaza intr-un fel aparte, cu energii pozitive.

Un alt exponat aparte este un cristal alb, in forma de cruce, unic in lume.

De la Ocna de Fier, calatorii au ajuns la Resita, unde au vizitat cel mai mare muzeu tehnic in aer liber, cel care gazduieste 16 locomotive adunate in cei 42 de ani de la infiintare. Cel mai vechi exponat avea, la un moment dat, doar doua surate identice in Europa, dar acestea au fost casate, asa incat a ramas unicat.

Dupa popasul de la muzeul locomotivelor, calatorii au urcat pe Dealul Lupacului, de unde au avut o panorama extraordinara asupra Resitei. Urcusul a continuat, printre salase, pret de vreo 4 ore, pana la Varful Cioaca, locul de unde, pe vreme buna, se vad privelistile superbe pana departe,la Varset.

Si pentru ca o astfel de drumetie cere si popas tihnit, acesta a fost hotarat la pensiunea de pe malul Lacului Mare din Dognecea. Prilej pentru calatori sa descopere si o veste trista: un alt lac de la Dognecea, mai mic, dar acoperit cu nuferi a ramas fara florile care-i faceau faima dupa ce, se pare, a fost populat cu pesti care le-au distrus.

Valea Radului

In primavara, calatorii indrumati de Clubul Banatean de Turism au facut o excursie pe Valea Radului

Valea este mai putin cunoscuta, pana si o documentare pe Internet dovedindu-se fara rezultat. In plus, si privelistile sunt surprinzatoare, pentru ca, dupa defrisari masive, zona se reface, iar primavara verdele crud al vegetatiei in formare se impleteste cu coloritul ramas din toamna. Valea face legatura intre Tincova si Nadrag iar pentru cei dornici de o drumetie, traseul e bine marcat

Lindenfeld, satul parasit

Socotit una dintre localitatile cu o reputatie sumbra, de sat fantoma, Lindenfeldul a avut, odinioara, 300 de locuitori pemi. Izolarea si resursele limitate i-au facut pe acestia sa plece, mai intai spre Caransebes, iar dupa 1989, spre Germania. Satul parasit a ramas pentru multa reme un adevarat muzeu in aer liber, in case regasindu-se mobilierul, icoanele, haine si asternuturi, unelte si ustensile de bucatarie. Izolarea localitatii a facut ca aceasta sa se pastreze neatinsa vreme indelungata.


In ultimii ani insa, degradarea fostelor gospodarii s-a accentuat, de la un an la altul tot mai putine din cele care altadata pareau incremenite in timp mai rezistand luptei cu acesta. Exista insa planuri pentru revitalizarea zonei prin turism.

Rand pe rand, povestile drumetiilor facute pe poteci batute sau rar strabatute din Banat i-au incantat pe cei prezenti la intalnirea organizata de Clubul Banatean de Turism.

Din ce in ce mai cunoscute, drumetiile organizate de ei aduna multi amatori de excursii in zonele frumoase ale Banatului si ale Romaniei, de la tineri in putere la oameni de peste 80 de ani, iar dificultatea traseelor este astfel aleasa incat fiecare sa poata descoperi ceva, dupa puterile sale.

_________________________________________________________________

In cadrul Clubului Banatean de Turism activeaza voluntarii care se ocupa cu organizarea excursiilor propriu zise, carora li s-au alaturat iubitorii drumetiilor facute pe bicicleta, dar si pasionatii de fotografie si filmari, care imortalizeaza frumusetea locurilor si peripetiile prin care trec excursionistii.

sursa foto: Clubul Banatean de Turism, Claudia Tanasescu Photography

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. S-a strecurat o greşeală în articol, la paragraful Valea Radului: „Valea face legatura intre Lipova si Nadrag iar pentru cei dornici de o drumetie, traseul e bine marcat”… În loc de Lipova trebuia scris Tincova.