Tu stii de unde vine numele cartierului tau din Timisoara? Daca nu, afla aici!

TIMISOARA. Mai vechi sau mai noi, istoria numelor pe care le poarta cartierele din Timisoara este strans legata de locuri, oameni sau intamplari care le-au marcat existenta in timp.

Cetate

Denumirea cartierului vine de la existenta Cetatilor pe care Timisoara le-a avut in decursul secolelor. Timisoara a avut o cetate veche, medievala, si o cetate noua moderna din care se mai vad si azi parti. Aceasta din urma, mult mai mare, s-a construit intre anii 1723-1765. Intreaga constructie a fortificatiilor a costat 20 milioane florini austrieci fiind cea mai mareata lucrare a secolului XVIII-lea, din ramasitele careia se pastreaza fragmente in zona Bastionului, la Piata 700 sau in Parcul Botanic.

Aradului

Socotit drept unul dintre cartierele mai noi ale Timisoarei,  Aradului si-a primit denumirea de la soseaua care leaga Timisoara de resedinta judetului vecin  si care traverseaza complexul de blocuri din nordul orasului.

Blascovici

Blascoviciul ar trebui sa fie „cartierul romanilor puri”, etimologia cuvantului purtandu-ne la termenul de „vlas”, adica vlah, cu alte cuvinte „roman get-beget”, termen care, pe la anul 1.000, era noastra, sub influenta limbii latine medievale si-a schimbat „v”-ul din inceputul termenului in „b”. Asadar, e posibil ca zona in care s-a nascut cartierul sa fi fost locuita de romani. In vechea zona Blas, locuia o familie instarita, a Bogdanestilor, neam de preoti catolici. Se spune ca ei aveau casa undeva in zona din apropierea fostului sediu al Politiei Rutiere Timisoara, de unde, pana in Ronat se intindea gradina domeniului lor. Pe la 1.900 a inceput parcelarea zonei si pe locul fostei gradini au aparut primele strazi din cartier.

Sagului

Calea Sagului a fost primul cartier muncitoresc al orasului, construit in anii ’60 pe drumul care duce spre localitatea Sag. Blocurile inalte de 10 etaje aveau rol propagandistic sugerand maretia comunismului.

Mehala

Mehala e un alt cartier vechi al Timisoarei, al carui nume vine din limba turca si inseamna mahala, suburbie. Cum stapanirea otomana s-a sfarsit acum 300 de ani, rezulta etatea asezarii. Acolo trageau calatorii ce veneau in oras din vest dupa ce se inchideau portile cetatii, fiind obligati sa innopteze la hanurile sau in grajdurile din zona.

Elisabetin

Dupa anul 1750, intre Piata Bisericii si Str. Cozia, la sud de Esplanada lata de aproape 1 km, pe care era interzis a se construi, deci la sud de acestea, a aparut un cartier de locuit. Cartierul se numea Maierele Vechi Valahe si era locuit in mare majoritate de romani. In jurul strazilor actuale Romulus si Odobescu s-a dezvoltat Cartierul Maierele Vechi Germane, locuit de germani, actuala zona Odobescu. Practic, s-a format prin unirea a doua cartiere mai vechi, unul roman si unul german, iar numele fost atribuit cartierului la 25 mai 1896, cu ocazia sarbatorilor de Rusalii in cinstea Elisabetei, imparateasa Austriei si regina Ungariei, cunoscuta mai ales sub numele de „Sissi, imparateasa ratacitoare”, sotia imparatului rege Franz Joseph.

Plopi

Inainte de a deveni cartier al Timisoarei Plopi a fost un satuc. Numele in limba germana era Kardos-Kolonie, iar in maghiara Kardos-Telep, din aceasta din urma denumire ramanad de-a lungul vremii Plopi. Inainte de primul razboi mondial, majoritatea terenurilor localitatii au fost detinute de vaduva contelui Ladislau Gyurky, nascuta Malva Klaritz. Aceasta a impartit terenurile contra cost doritorilor, numele ei figurand in cartea funciara a comunei Ghiroda pana in anii 2000.

Kuncz

Kuncz vine de numele marelui industrias Joszef Kuncz care a construit o multime de fabrici in acea zona de la periferia Timisoarei, iar in jurul lor s-au ridicat baracile muncitorilor ce aveau sa se stabileasca in preajma locurilor de munca si sa intemeieze cartierul.

Iosefin

In germana Josephstadt, in maghiara Józsefkülváros, Iosefinul este unul dintre cele mai vechi cartiere din Timisoara. Numele sau provine de la cel al imparatului Iosif al II-lea, in timpul domniei caruia a fost intemeiat. Iosefinul, numit initial Maierele Vechi, a fost proiectat de la inceput ca un sat de colonisti germani, pe de-o parte si de alta a Canalului Bega. Casele aveau gradini luxuriante, folosite de burghezii din Cetate drept refugii. In 1744 primeste aprobarea de infiintare, iar dupa a doua sa vizita in Banat, in 1773, imparatul Iosif al II-lea de Habsburg accepta ca acest cartier sa ii poarte numele. Pe malul Begai se construiesc mori, Fabrica de tigari, in 1846, cea mai veche din Romania de azi, fabrica de ciocolata Kandia, cea de palarii, uzina de apa industriala. Construit initial langa Cetatea Fortificata, Iosefinul era separat de zidurile grele ale cetatii si s-a dezvoltat de unul singur, cu ajutorul Canalului Bega, pe care se transporta marfa, si in jurul garii. Astazi, limita dintre cartiere nu mai exista, zidurile fiind demolate la sfarsitul secolului al XIX-lea.

Fratelia

Se crede ca Fratelia ar putea fi cel mai batran cartier al Timisoarei, daca este sa ne luam dupa descoperirile facute in zona, si anume vestigii ale unor asezari omenesti datate cu peste 6000 de ani in urma. Insa, asa cum o stim astazi, Fratelia a aparut prin 1900 ca o colonie muncitoreasca, populata de lucratorii sarmani din fabrici ce traiau precum fratii si se presupune ca de la fratia acestora vine si numele locului.

Ciarda Rosie

La inceputurile sale, Ciarda a fost un sat maghiar care format in perioada interbelica in jurul hanului «Vörös Csárda», (tradus Hanul caramiziu) al carui nume a fost preluat si asa a fost botezat cartierul. La sfarsitul secolului al XIX-lea, protectia calatorilor era asigurata, contra cost, de un haiduc intarziat, Sándor Rózsa, mort in inchisoare in 1878.

Torontalului

Torontal era numele unui „comitat” din Regatul Ungariei care, dupa ce a fost cucerit, eliberat si disputat de turci, sarbi, unguri si romani, s-a impartit intre ultimii 3, o mica parte intrand in judetul Timis – Torontal, unitate administrativa in Romania interbelica. Denumirea s-a perpetuat, iar astazi apartine cartierului ce se intinde spre iesirea din Timisoara catre Cenad.

Soarelui

Soarelui e printre ultimele cartiere muncitoresti construite in Timisoara, in anii ’80. Numele vine de la faptul ca era primul cartier din tara care folosea pentru incalzirea apei energia solara, prin panouri, o tehnica moderna pentru acele vremuri.

Girocului

Numele cartierului vine de la localitatea spre care se indreapta soseaua ce-l traverseaza, Giroc.  Acest cartier a fost construit intre anii 1970-1985, ca o consecinta a planului de sistematizare a regimului comunist, prin care se dorea cresterea numarului de locuitori in Timisoara. In această zona blocurile sunt mai inghesuite si la o distanta minima unul de celalalt.

Fabric

Numele i-a revenit de la faptul ca mai multe fabrici s-au ridicat aici inca de la inceputurile cartierului, locuitorii asezandu-se in zona tocmai pentru a fi mai aproape de serviciu. Fabricul a fost faimos pentru manufacturile sale, bresle si mestesugari, aici infiintandu-se in 1718, prima Fabrica de Bere de pe actualul teritoriu al Romaniei. Bega avea numeroase ramificatii de mici canale navigabile care impanzeau Fabricul, erau pline de mori si poduri. Acestea au facilitat transportul marfurilor direct pe canal si au contribuit la aparitia unei industrii puternice si variate.

Freidorf

In maghiara Szabadfalu, in germana Neudorf, alternativ Freydorff sau Freidorf s-a numit asezarea de la marginea orasului in trecut. In traducere: „satul liber”, Freidorf a fost, intre anii 1732 și 1950 un sat in care nu s-au platit impozite la inceputuri, iar din a doua jumatate a secolului XX a devenit al VII-lea cartier al Timisoarei. Numele localitatii vine de la asezarea din care provin primii colonisti care au infiintat localitatea si care au sosit din regiunea Alsacia dintr-o asezare numita tot Freidorf.

Lipovei

Aflat in zona de nord a orasului, cartierul Lipovei a ajuns sa se numeasca astfel dupa artera principala ce-l strabate si care asigura legatura intre Timisoara si orasul Lipova.

Braytim

Situat in partea de sud a orasului, Braytim este primul cartier rezidential construit in Timisoara, dupa 1989. Constructiile private incep in 1991, iar modelul a fost preluat si raspandit in jurul orasului in anii care au urmat. Practic, terenul a fost parcelat si vandut, iar proprietarii si-au construit vile cu unul sau mai multe etaje, inainte de a exista un concept sau un plan arhitectural al intregii zone. Cum firma de constructii se numea Braytim, asa a ajuns si cartierul de case de la marginea Timisoarei sa capete aceasta denumire.

Circumvalatiunii

Numele cartierului vine de la Calea Circumvalatiunii, una dintre cele mai importante artere, care-l traverseaza si care a fost denumita la randu-i astfel pentru ca ocoleste (circum via) actualul centru vechi, fosta cetate si intariturile ei.

Olimpia – Stadion

Cartierul in a carui inima se gaseste principala arena a orasului, stadionul Dan Paltinisanu, si care e marginit de Sala Olimpia, actualmente Constantin Jude, avea sa primeasca numele format din cele doua obiective importante: stadion si Olimpia.

Plavat

Ridicat in ultimii ani ai comunismului, cartierul a primit o denumire in ton cu acele vremuri. Astfel, poarta numele dupa cel al lui Stefan Plavat, care a fost un activist comunist roman, lider al unui grup activ de rezistenta in sud-vestul Romaniei in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Ronat

Numele cartierului este de origine maghiara, intrucat majoritatea celor care au populat zona cu aproape doua secole in urma erau maghiari. Istoria acestui cartier este strans legata de CFR, majoritatea locuitorilor din Ronat fiind la un moment dat reprezentata de angajatii ceferisti si familile acestora. Asezarea se afla in vecinatatea caii ferate, au fost construite pavilioane pentru lucratori si existau mai multe puncte de lucru ale companiei de cai ferate in zona. De altfel, gara se numea Ronat si ea a dat si numele cartierului.

Complexul Studentesc

Compus in cea mai mare parte din camine studentesti, micutul cartier a primit un nume reprezentativ: Complexul Studentesc.

Modern

Dezvoltat mai ales dupa anii ’60, cartierul s-a bucurat de cladiri noi, in special blocuri mai inalte, cu arhitectura mai deosebita, de aceea a primit din start denumirea de Modern.

UMT Padurea Verde

Data fiind vecinatatea Padurii Verzi si a fabricii UMT, care avea un numar impresionant de angajati, zona a primit aceasta denumire.

Tipografilor

In apropiere de cartier a functionat de-a lungul timpului o tipografie, Intreprinderea Poligrafica Banat, iar o buna parte dintre cei peste 1000 de angajati locuiau in zona. Asa s-a ajuns ca asezarea sa capete numele de Tipografilor.

Ghiroda

Extinderea in timp a orasului a determinat alipirea unei parti din comuna Ghiroda aflata pe drumul catre Lugoj, iar multimea de case devenite cartier al Timisoarei a pastrat numele localitatii invecinate.

Daca stii si tu de unde vin numele altor cartiere din Timisoara, care nu se regasesc in lista noastra, te invitam sa vii cu completari mai jos la sectiunea comentarii!