TIMIS. Au ramas neculese pe camp, pe tarlale cat vezi cu ochii. Tone de legume vor ajunge sub brazde in partea de est a judetului Timis.
Ardei, varza, vinete, conopida si ceapa cultivate pe suprafete uriase au ramas sub cerul liber pentru ca au fost compromise de vremea capricioasa din acest an. Dupa seceta prelungita si grindina cazuta in timpul furtunilor, doua nopti cu bruma la inceput de toamna au fost deajuns sa provoace dezastrul.
La toate acestea se adauga vanzarile slabe din pietele din Timisoara, Lugoj sau Faget care ii dezarmeaza pe cultivatori.
De-a lungul autostrazii, de la Balint pana la Traian Vuia, se pot vedea suprafete cultivate cu vinete, conopida, rosii, morcovi, ceapa sau varza.
„Nu avem incotro si trebuie sa lucram pamantul, mai ales ca suntem destul de departe si de Lugoj si de Faget, pentru a face naveta la un loc de munca. Pacat ca ne trudim zi si noapte, cheltuim bani pe lucrari si cand sa incasam ceva, se alege praful de munca noastra. Ca sa iesi pe piata cu rosii, castraveti sau vinete la inceputul sezonului trebuie sa lucrezi toata iarna si primavara in solar, sa bagi bani in incalzire si tratamente scumpe, iar preturile ridicate de pe piata nu atrag cumparatori. Daca nimerim un an cu furtuni, cum au fost ultimii doi ani, nu ne alegem cu nimic. Legumele noastre nu sunt tratate precum cele din strainatate sa reziste luni de zile si suntem nevoiti sa le dam pe bani de nimica sau sa le aruncam. De multe ori preferam sa nu le mai culegem, ca nu scoatem nici banii de transport pana la piata din Lugoj si le bagam sub brazda, la arat. Nici macar nu le putem dona la spitale sau orfelinate ca nu le permite legea. Bine ar fi fost sa avem o fabrica de conserve in zona, ca lucram mai cu drag stiind ca putem sa predam toata recolta. Acum, toamna am avut alta problema, cu bruma timpurie. On doar doua nopti, inghetul ne-a distrus toti ardeii, au ramas tone de ei pe camp„, a povestit pentru redesteptarea.ro un agricultor din Cliciova.
Despagubirile financiare pentru pierderile suferite din cauza secetei de asta-vara, care au compromis in mare masura culturile de porumb, soia si floarea-soarelui, nu sunt platite nici acum, iar agricultorii si-au luat gandul de la ele.
Din estimarile Comitetelor Locale de Urgenta, constituite la nivelul primariilor, a reiesit ca aproape 10.000 de hectare de culturi agricole au fost distruse in judetul Timis, din cauza secetei.
Mai multe AICI.
Pareri
Oamenii ăștia ar trebui să-și facă relații comerciale cu marii retaileri și să le vândă lor marfa. să nu mai încerce comerțul de tarabă, pentru că nu este aducător de mari cîștiguri. Aș prefera să văd marfa lor naturală în supermarketuri decât legumele din plastic colorat vândute acolo, aduse de te miri unde. Roșii din Turcia? Serios? Mai toxice decât o pungă cu detergent, în locul roșiilor naturale crescute aici. Asta ar trebui făcut și nu s-ar mai pierde recolte întregi.
Tu stii in ce hal platesc cei din super market-uri? Stii ce cantitati iti impun sa ajungi la iei pe raft? Stii cat e taxa de raft?
Habar n-ai! Stai jos! 4!
Ca sa intrii cu marfa pe piata in supermarket, trebuie sa ai contract cu filiala magazinului care este la Bucuresti. Binenteles ca cei de acolo sunt sub papucul celorlalti de afara, pentru ca nici un supermarket nu este roman, si nu ai (aproape) nici o sansa sa iti apara produsele in magazin pentru ca managementul acestor concerne nu le pasa daca produsele ce apar in romania sunt bio sau nu pentru ca nu este cerere destul de mare pentru asta. Daca massmedia si politicienii ar pune accentul mai mult pe asta atunci lucrurile ar sta altfel.
In veselia furatului general postrevolutionar, s-a facut praf fabrica Fructus Timisoara.Era cea mai marte fabrica de conserve din Banat.
Au luat-o pe nimic niste arabi si s-a ales praful.
Da, în locul Fructusului (care ar fi putut fi retehnologizat și făcut să fie performant) tronează acum un bloc înalt, aproape gol. Are mereu meșuri cu „spații de vânzare/închiriat” pe el. Imaginea prostiei și lăcomiei fără seamăn care au îngropat industria locală. A dispărut și Kandia, în locul ei fiind acum o groapă (vândută unui arăboi), fabrica de tramvaie Timișoara, vechea fabrică de pantofi de pe Ștefan cel Mare (clădirea, o bijuterie arhitectonică veche de 100 de ani) a fost rasă de pe fața pământului. A dispărut Fabrica de Ciorapi și multe altele, intreprinderi locale, care ar fi asigurat locuri de muncă.
electromotor ,6 martie i.r.a. fabrica de palari dermatina electrotimis u.m.t. si ar mai fi[kaufland a deschis al 6 magazin in timisoara]
Păcat,ca totusi produsele sunt cat decat autentice,chiar daca pretul e un pic mai mare ,decat plasticele din marketuri