Un hotel, un teatru de vara si o vila supranumita ‘Casa sangelui negru’, pe lista celor mai bantuite locuri din acest oras

Amatorii de paranormal sunt siguri ca locurile bantuite ascund mistere infricosatoare si ca e chiar periculos sa te avanti in zona lor, mai ales noaptea. Cei sceptici incearca sa gaseasca explicatii logice pentru toate fenomenele mai putin obisnuite care se intampla in aceste locuri.

Bucurestiul, ca mai toate marile orase, are o gramada de locuri considerate ca fiind bantuite. Printre cele mai faimoase se numara, conform efemeride.ro:

“Casa sangelui negru”
Pe strada Mantuleasa, la numarul 33, a locuit Mircea Eliade. Din 1948 aceasta casa nu a mai fost locuita si a fost numita “Casa sangelui negru”. Umbla zvonul ca fantoma lui Eliade nu a parasit niciodata casa, alte legende spun ca tocmai casa bantuita l-a inspirat pe acesta sa scrie nuvelele sale fantastice. Circula vorba ca de la poarta de la intrare se aude un susur dubios, iar in unele dimineti raman pete intunecate, ca de sange, in locul de unde provine sunetul. Vecinii confirma ca locul este bantuit de o fantoma, numita “Bocanitoarea”, care a fost o prostituata, ucisa acolo in secolul 19.

Anca, fantoma din Casa Poporului

Paznicii de noapte de la Casa Poporului, in prezent numita Palatul Parlamentului, povestesc despre fantome care ar fi aparut in urma cu zece ani si care colinda noaptea coridoarele marete, fluierand, rupand sigilii si declansand sistemele de alarma. Una dintre aceste fantome a fost botezata ”Anca” si ar aparea ca o tanara intr-o rochie de vara, cerand in permanenta ajutorul paznicilor.

Misterul de la muzeul Foisorului de Foc

Multi dintre vizitatorii muzeului Foisorul de Foc au raportat senzatii de durere si apasare in piept, combinate cu o frica inexplicabila. si aici exista o legenda. Se spune ca o femeie a cazut pe sca¬rile turnului si a murit in timp ce ca¬uta dovada infidelitatii sotului ei, care era paznic de noapte la Foisor. Fantoma ei mai bantuie locul, iar, in unele nopti, un fel de foc viu iese pe ferestrele Foisorului, plutind deasupra Bucurestiului. Pe langa toate acestea, se mai spune ca in fiecare zi de 9 a lunii in curs, la ora 11.30 noaptea, cand un pompier ar fi murit acolo prin combustie spontana, locul este strabatut de lumini stranii.

Cladirea UNATC, bantuita de fantoma actorului Octavian Cotescu
Despre cladirea UNATC “I. L. Caragiale”, actuala facultate de teatru si cinematografie, se spune ca ar fi bantuita de fantoma actorului Octavian Cotescu, care inchide si deschide usi si ferestre si bantuie vechiul lift care acum este stricat. Cladirea mai gazduieste si fantoma unei fete tinere, imbracata in alb, care apare in baia studentelor de la etajul trei.

Orfelinatul bantuit de pe Strada Franceza

Istoria nescrisa a Centrului Vechi si-a rezervat si un „capitol‟ si pentru „sufletele chinuite‟ din intunecatele cotloane ale caselor de pe Strada Franceza. Un astfel de loc bantuit se afla chiar la numerele 13 si 14. Cunoscatorii locului vorbesc despre nici mai mult, nici mai putin de 203 de spirite de copii care ar bantui aceasta casa. Legenda spune ca aici a fost un orfelinat unde erau adusi copii ai strazii, de patronul casei, Stavrache Hagi-Orman, un om de o rautate pura. Copiii erau tinuti nemancati pana la epuizare, iar gazda se desfata cu tipetele lor de foame. Multi dintre cei care trec pe langa aceasta casa cu obloanele trase de zeci de ani, povestesc cum, dupa miezul noptii, inca se mai aud vocile ascutite ale micutilor care striga „Vrem apa! Apa!‟

Teatrul de Vara din Parcul Bazilescu

Parcul a purtat pe vremuri numele lui Nicolae Balcescu si se afla in partea de Nord-Vest a Capitalei in cartierul Bucurestii Noi. De la o suprafata de 120 de hectare cat avea la inaugurare, in prezent acesta a ajuns sa aiba doar 13 hectare. In interiorul parcului a fost ridicat un Teatru de Vara care in prezent, din motive mai putin cunoscute, zace in paragina. Cu toate ca locul este abandonat, amatorii de paranormal sustin ca noaptea s-ar auzi dintre coloanele cladirii sunete stridente si tusea uscata a unui barbat, care ar face pielea de gaina pana si celor cu nervi de otel. Pe internet circula zvonul ca teatrul ar fi bantuit chiar de stafia juristului Bazilescu, cel care a donat terenul pe care a fost ridicat parcul. In prezent exista o pagina dedicata acestui loc unde se cauta persoane interesate de o expeditie catre acest loc pentru a gasi dovezi cu privire la aceste zvonuri.

Scoala Centrala

Scoala Centrala, infiintata in 1851, a functionat de-a lungul vremii sub mai multe denumiri, intre care si Pensionatul Domnesc de Fete. Initial, institutia a fost dedicata educatiei, de multe ori cazona, a tinerelor apartinand elitei bucurestene. Se spune ca acestea erau inchise in cladire si trebuiau sa suporte severitatea cadrelor didactite. De aici si majoritatea relatarilor despre evenimente stranii, legende si unele experiente personale care au umplut internetul de-al lungul timpului. Povestile sunt halucinante: usi care se deschid si se inchid singure, mirosuri ciudate, zgomote stranii, zone reci si levitatia unor obiecte. Una dintre istorisiri face referire la internatul institutiei despre care se spune ca ar fi si el ar fi bantuit: „Era noapte si am auzit ca cineva forta usa. Crezand ca e un hot m-am indreptat inspre usa insa nu am zarit nimic iesit din comun. Cand sa ma intorc in pat am zarit cu coltul ochiului o umbra…”, se arata intr-una dintre relatari. Se mai spune ca scoala Centrala este impanzita de camere secrete dar si de incinte dezafectate cu usile parca zidite in graba. Nici subsolul cladirii nu este ferit de speculatii macabre. Dincolo de sunetele ciudate care s-ar auzit de sub cladire se spune ca subsolul ar reprezenta de fapt capatul unui tunel.

Balta Vrajitoarelor

Balta, de cativa zeci de metri patrati, este situata undeva in Padurea Boldu-Creteasca, in Nord-Estul Capitalei la iesirea spre stefanesti . Povestile stranii despre acest loc par ca incep din secolul XV, pentru ca acolo se zice ca a murit decapitat Vlad Tepes, tradat de boierii din Țara Romaneasca. De-al lungul timpului relatarile ciudate s-au tinut lant iar multe dintre acestea sunt uluitoare. Se spune ca dupa cutremurul din 1977 mai multe basculante cu moloz au fost descarcate in balta, cu scopul de a o astupa. in cateva saptamani resturile de beton si caramida din cladirile maturate de seism au fost inghitite de apa, nemaigasindu-se nimic. De altfel, batranii de prin partea locului vorbesc ca de multe ori femeile insarcinate care nu-si doreau copilul se duceau la balta, se scaldau, si scapau de sarcina. Pana si animalele ar fi speriate de acest loc: n-ar exista nicio broasca sau vreo vietate care sa traiasca in balta iar animalele nu beau apa de acolo. Dincolo de speculatii si legende, pe malul baltii, vrajitoarele din Capitala dar si din localitatile limitrofe se strang in fiecare an de Sanziene, Sf. Gheorghe si Sf. Andrei pentru a-si practica ritualurile magice. Ele spun ca din generatie in generatie si-au tras puterea de la aceasta balta, reprezentand practic o initiere in artele oculte.

Hotelul Cismigiu

in Centrul Bucurestiului, la Universitate, la o aruncatura de bat de beraria Gambrinus, construita de I.L.Caragiale, a fost ridicat Hotel Palace care s-a numit mai tarziu Hotel Cismigiu. Imobilul a fost construit la inceputul perioadei interbelice, perioada de glorie a Capitalei, astfel ca a ocupat rapid un loc in fruntea modernismului romanesc. in 1948 este confiscat de comunisti si exploatat la maximum datorita localizarii ultra-centrale. Din aceasta cauza imbunatatirile si reparatiile necesare au fost amanate pana in 1970, cand grandiosul Hotel Cismigiu a fost inchis definitiv. Dupa caderea comunismului, in 1990, hotelul a ajuns in proprietatea Academiei de Teatru si Film si a fost transformat in camin pentru studenti. De aici incepe povestea cu stafii a locului intr-o zi de iarna, intr-un week-end, cand mai toti studentii erau plecati, o tanara moare in cladire in urma unui accident tragic. in fata liftului, ea nu a vazut din cauza intunericului ca in spatele usilor deschise era hau si nicidecum o cabina. A calcat in gol si s-a prabusit in putul liftului. A murit dupa mult timp de agonie si tipete disperate. Trei ore a strigat dupa ajutor, zacand intr-o balta de sange, ca in cele din urma sa-si dea duhul. De atunci s-au tinut lant aparitiile misteriose si zgomotele inexplicabile, spun amatorii de paranormal, pe holurile si-n garsonierele Hotelului Cismigiu. De altfel, si in versurile piesei omonime a formatiei Vama Veche se face referire la moartea tinerei.

Manastirea Chiajna

Viata manastirii incepe undeva in secolul XVIII, in timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti. Zidurie groase, care o faceau impunatoare in comparatie cu alte edificii similare, i-ar adus insa ghinion, pentru ca turcii ar fi confundat-o cu o cetate si ar fi asaltat-o. Mai mult, unele izvoare istorice ar arata ca intre zidurile acesteia a murit, macinat de ciuma, insusi Mitropolitul Țarii Romanesti, Cozma. Oamenii locului ar avea si o explicatie pentru trecutul negru al manastirii: pamantul impreuna cu lacasul nu au apucat sa fie sfintite niciodata. Tocmai din aceste cauze manastirea ar fi fost abandonata iar clopotul aruncat in Dambovita. Cu toate acestea, amatorii de paranormal sustin ca el inca se mai aude batand in noptile cu luna plina, lucru demonstrat, se pare, si de cateva inregistrari audio carora li s-a pierdut urma. Mai mult, se spune ca pe unul din zidurile de langa intrare se poate zari chipul unei domnite frumoase. Multi spun ca ar fi vorba despre fiica Doamnei Chiajna, Ancuta, ucisa din ordinul mamei sale, careia ii incalcase porunca, maritandu-se cu alesul inimii ei. Pe langa toate acestea in zona ar mai fi avut loc cateva crime si numeroase disparitii misterioase. Mai mult, manastirea Chiajna a facut subiectul si unui scurt-metraj realizat de cativa studenti la Facultatea de Regie.