Un nou pas spre reluarea navigatiei cu transport de marfuri pe Bega. Se reinfiinteaza Portul Timisoara

TIMISOARA. Mergem cu valul si ne aliniem la trendul european care inclina spre transportul de marfuri pe caile navigabile pentru a mai reduce transportul terestru. Astfel, se impune reinfiintarea Portului Timisoara si a Administratiei portuare. Cu alte cuvinte, o noua structura, pe langa cea deja infiintata, prin hotarare de guvern, Administratia Canalului Navigabil, fara de care n-ar fi putut circula vaporasele pe Bega.

CITESTE SI: Operatiunea ‘Ghilotina’, un nou episod la Timisoara. S-au retezat cablurile spanzurate pe stalpii de pe doua strazi importante din centrul orasului. Foto si video

Transportul de marfuri pe caile navigabile interioare prezinta avantaje, intrucat convoaiele de barje impinse pot transporta o cantitate mai mare de marfuri per unitate de distanta decat oricare alt mod de transport terestru, cu o contributie majora la reducerea traficului rutier. Ramane insa de vazut cum si mai ales cand ar fi posibila o astfel de varianta de transport pe Canalul Bega, unul destul de limitat, ingust, nu foarte adanc si pe alocuri colmatat

Canalul Bega reprezinta oportunitatea de punere in valoare a cursului de cale navigabila in plan local, regional, transfrontalier si european, deopotriva, fiind una dintre putinele cai navigabile amenajate artificial pe teritoriul Romaniei. Canalul parcurge intregul oras pe directia SV-NE, constituind de-a lungul timpului o coloana vertebrala in jurul careia s-a dezvoltat asezarea urbana. Canalul Bega face parte din sistemul Rhin – Main – Dunare (coridorul de transport pan european nr. VII – Constanta – Canalul Dunare Marea Neagra – Dunare – Main – Rhin – Portul Rotterdam), facand posibila legatura intre Marea Nordului si Marea Neagra. Canalul Bega navigabil este cuprins intre limita din amonte a municipiului Timisoara si ecluza din dreptul localitatii Klekk pe teritoriul Serbiei.

De aici pana la km 0, confluenta cu raul Tisa, se naviga pe vechea albie a raului Bega care a fost regularizata si amenajata. Lungimea canalului pe teritoriul romanesc este de cca. 44,5 km si de 74 km pe teritoriul sarbesc. Pe teritoriul administrativ al Municipiului Timisoara, Canalul Bega are o lungime de 10,60 km in profil transversal, latimea canalului la oglinda apei fiind de 30-45 m, iar la nivelul fundului de 15-20 m. Canalul Bega este primul canal navigabil construit in Romania. Amenajat initial pentru asanarea terenurilor inundabile, a fost adaptat ulterior pentru navigatie, existand in acest sens organizate servicii portuare, in cadrul Portului Timisoara. Atestarea documentara a portului dateaza de la 1860. Sediul portului era in cartierul Iosefin, pe malul stang al canalului, pe tronsonul aflat intre Podul Muncii si Pasarela Gelu. Lungimea de mal unde puteau acosta slepurile era de 450 de metri.

Pe malul drept, pe la mijlocul acestui tronson, era situat Turnul de apa din Iosefin. Din 1958 transportul de marfuri a incetat, iar din 1967 au fost retrase si navele de pasageri. Statutul juridic de cale navigabila interioara a fost stabilit prin HG nr. 665/2008. De asemenea, Legea 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Retele de transport, prevede infiintarea unui port pe Canalul Bega. La ora actuala, pe teritoriul romanesc, canalul este navigat de mici ambarcatiuni si vaporetto pentru transport public pe raza Municipiului Timisoara, in rest, este partial colmatat si nu poate fi utilizat pentru traficul comercial, pana la finalizarea lucrarilor de dragare si ecologizare.

Un proiect de hotarare a fost intocmit de Primaria Timisoara pentru reinfiintarea Portului Timisoara si a Administratiei Portuare.

„Avand in vedere trendul ascendent de dezvoltare socio-economica a zonei, contextul geo-politic favorabil, mobilitatea intermodala, interesul pentru o cale navigabila facila si cresterea eficientei transporturilor de persoane si marfuri la coridorul pan european de transport nr. VII, devine pertinenta si fezabila ideea reluarii navigatiei pe intreg canalul bega. Aceasta crestere preconizata/prefigurata a navigatiei pe cursuri de apa de interior impune impune configurarea infrastructurii portuare si amanagementului portuar prin administratia portuara,ce presupun infiintarea Portului Timisoara si a Administratiei Portului Timisoara. Unitatea administrativ-teritoriala Municipiul Timisoara dispune de elemente de infrastructura si suprastructura portuare constituite prin: acvatoriu, terenuri portuare, constructii hidrotehnice destinate acostarii navelor ori alte tipuri de constructii hidrotehnice, drumuri de acces, echipamente aflate in perimetrul portuar destinate furnizarii de utilitati, precum si alte instalatii/echipamente/bunuri care prin natura sau destinatia lor servesc oricareia dintre activitatile de transport naval, si care apartin domeniului public sau privat al municipalitatii„, se arata in documentatia care insoteste proiectul de hotarare.

Administratia portuara va gestiona, in principal:
– Punerea infrastructurii portuare la dispozitia tuturor utilizatorilor
– Activitatile de intretinere, reparare, modernizare/dezvoltare a caracteristicilor tehnice minime ale infrastructurii portuare si ale oricaror retele de utilitati existente pe teritoriul portului
– Asigurarea catre operatorii economici a furnizarii si distributiei de utilitati portuare, precum si asigurarea serviciilor de siguranta/securitate in Portul Timisoara
– Accesul pentru operatiuni de incarcare/descarcare de marfuri/containere, controlul volumului de marfa, controlulul marfurilor periculoase, centralizarea datelor economice si statistice pe acest palier
– Controlul intrarii/iesirii navelor din Port, remorcajul si pilotajul navelor, dupa caz
– Controlul in Port a muncii specifice operatiunilor de incarcare/descarcare, manipulare, transport, depozitare, stivuire, amarare, sortare, paletizare, pachetizare, containerizare, slinguire, insacuire a marfurilor
– Indeplinirea si a altor activitati care ii revin in conformitate cu legislatia in vigoare

Proiectul de hotarare va fi supus aprobarii consilierilor locali in urmatoarea sedinta in plen.

In acelasi timp, nu departe de Timisoara, la Sanmihai, se desfasoara cel mai important proiect de infrastructura pe Bega, cu bani europeni: reabilitarea ecluzei.  Lucrarea e programata sa se incheie in 2021, insa reprezentantii Apelor Banat dadeau asigurari ca aceasta se va finaliza mai repede.