Va fi ca o calatorie in timp. O poarta a cetatii ce rivaliza cu Roma sau Babilonul va fi reconstruita in apropiere de Timisoara. Foto
TIMISOARA. Arheologii romani si germani lucreaza de ani de zile in apropiere de Timisoara pentru a scoate la lumina „comorile” ascunse ale unei imense fortificatii din epoca bronzului.
Descoperirile facute la Cornesti nu vor ramane insa in depozite. In micuta localitate aflata la doi pasi de Timisoara urmeaza sa fie amenajat un muzeu, in care sa fie prezentate publicului artefactele descoperite de arheologi si care spun povestile cetatii ce rivaliza cu Roma sau Babilonul, dar si ale oamenilor care traiau pe aceste meleaguri cu mai bine de trei milenii in urma.
Mai mult, in doi ani am putea vedea cum arata o parte din cetatea din epoca bronzului care se afla la Cornesti.
„Planurile MNaB si CJ Timis pentru acest sit includ, pe langa inaugurarea unui punct muzeal, si o baza de cercetare si reconstructia unei porti care sa respecte cat se poate de fidel imaginea de acum 3.500 de ani„, transmit reprezentantii Muzeului National al Banatului.
In luna august a acestui an arheologii au revenit la cetatea de la Cornesti. In campania din 2021 sapaturile au scos la iveala o structura cu o lungime de 14 metri si o latime de 12, intr-o zona a fostei cetati, care are diametru de 1 kilometru. Descoperirea a fost facuta in apropierea portii de est a fortificatiei. In acest perimetru au fost gasite fragmente ceramice dintr-o perioada ce se intinde pe parcursul a sase secole, cercetatorii ajungand la concluzia ca unele sunt din epoca bronzului mijlociu, iar altele din epoca fierului.
„S-a plecat de la ipoteza conform magnetometriei ca ar putea fi o structura similara cu cea cercetata in anul 2013, insa mult mai mare, aproape dubla ca si dimensiune. S-a dovedit de fapt a fi o groapa de forma rectangulara in care in prezent se indeparteaza un nivel negru de umplere pentru a ajunge pe unul care este format din cenusa. In stratul negru care compune partea superioara a complexului au fost gasite amestecate fragmente ceramice de o perioada de aproximativ 600 de ani, incepand din bronzul mijlociu pana la inceputul epocii fierului„, spun reprezentantii Muzeului National al Banatului.
De-a lungul anilor sapaturile de la Cornesti au scos la iveala diferite locuinte amplasate in fortificatie, un atelier, vase ceramice din diferite perioade, dar si un askos, vas ceramic in forma de pasare, datat in perioada 1900-1600 inainte de Hristos.
Descoperirile de la Cornesti-Iarcuri au fost facute de echipe formate din arheologi din Romania, Anglia si Germania. Prin acest sit arheologic s-au perindat, pe langa specialisti, zeci de studenti straini, dar si studenti ai Universitatilor din Bucuresti si Timisoara.
Pentru ca cercetarile sa fie cat mai exacte, arheologii s-au folosit si de fotografii facute din avioanele de lupta germane in Al Doilea Razboi Mondial, de harti intocmite de topografi austrieci inca de la 1720, gasite in arhivele de la Viena, dar si de harti intocmite de topografi romani. De asemenea, au fost consultate si harti declasificate de americani si de rusi.
