Viceprimarul Timisoarei Ruben Latcau se amesteca in scandalul traseului viitoarei autostrazi spre Moravita: La Mosnita vom avea case si blocuri lipite de centura, nu doar de autostrada, iar vina e la primarie. Satele din jurul Timisoarei sunt dominate de o mafie imobiliara bine insurubata politic

TIMISOARA. Ping-pong-ul politic se duce in esalonul 2 pe tema traseului viitoarei autostrazi Timisoara – Moravita.

CITESTE SI: Traseul Autostrazii Timisoara – Belgrad anuntat de ministrul Drula e facut dupa harti vechi de 15 ani, trece printr-o zona locuita din Mosnita si peste ruta unor conducte de apa dintr-un proiect pe bani europeni. Anuntul vicepresedintelui CJ Timis Alexandru Proteasa 

CITESTE SI: Traseu final pentru Autostrada Timisoara – Moravita care sa ne lege de Belgrad. Pe unde vom merge rapid spre Serbia 

Dupa ce ministrul Transporturilor a anuntat vineri ca s-a stabilit o ruta pentru soseaua de mare viteza ce ne-ar putea lega candva de Belgrad, iar Studiul de Fezabilitate continua, vicepresedintele CJ Timis Alexandru Proteasa si primarul de Mosnita Florin Bucur au explicat ca traseul nu e bun pentru ca ar trece printr-o zona locuita, respectiv peste niste viitoare conducte de apa si canalizare prevazute intr-un proiect cu bani europeni in derulare.

Sambata a reactionat si viceprimarul Timisoarei Ruben Latcau care arunca vina pe primarii din localitatile periurbane care nu au PUG-uri actualizate, precizand ca ‘satele din jurul Timisoarei, ca si Timisoara de altfel, zac de un deceniu fara PUG-uri actuale si moderne si dominate de o mafie imobiliara bine insurubata politic”.

„Timișoara vs Dudești sau pentru cine construim autostrăzile.
CNAIR a anunțat ieri varianta finală de traseu pentru autostrada A9 Timișoara – Moravița. Varianta aleasă este cea susținută de Primăria Timișoara și este cea mai bună opțiune pentru oraș și pentru mediul de afaceri. CNAIR a evitat greșeala pe care a făcut-o la alegerea traseului pentru A1, Arad – Timișoara, când traseul ales a fost la 10 km de oraș. Abia acum, după 10 ani, când avem un ministru USR din Timiș, a început lucrul la o descărcare nouă.
Am participat acum 2 luni de zile la consultarea pe care CNAIR și Search Corporation, compania care a studiat traseul autostrăzii, au organizat-o cu orașele și comunele de pe traseu. Am susținut atunci Varianta 5, pe la Est de oraș, ca singurul traseu fezabil și realist pentru Timișoara și pentru acest proiect. Am auzit atunci de la echipa din CJT cum ar trebui ca autostrada să ocolească Timișoara prin Vest și să treacă pe lângă Dudești, din nou la o distanță de peste 10 km de Timișoara și fără nici o șansă de a avea o descărcare directă, varianta 4 din cele discutate. CJT-ul a insistat și a presat ca ultimele două variante discutate să conțină obligatoriu o varianta Dudești chiar dacă era evident că o astfel de variantă nu ar avea volumul de trafic necesar. Sper că echipa tânără și nouă de la CJT nu are aceleași cutume de a alege traseele de infrastructură după posibilitățile de afaceri imobiliare ale prietenilor.

Să ne fie foarte clar, alegerea traseului unei autostrăzi nu este un lucru pe care îl decide sau ar trebui să îl decidă un ministru, președinte de consiliu județean sau primar. Există o analiză multicriterială care oferă un punctaj clar, pe baza cărora se aleg traseele. Această condiție este una obligatorie dacă vrei să obții finanțare europeană, iar ca să obții finanțări europene pentru autostrăzi ai nevoie de un minim de punctaj. Nimeni nu finanțează autostrăzi pentru comune. Varianta aleasă a obținut 85/100 de puncte iar varianta pentru care a insistat CJT-ul, cea pe la Dudești, a obținut 54. La 54 de puncte nu primești finanțare europeană. 70% din criterii pentru alegere sunt economici iar 30% de mediu, alegerea s-a făcut prin metoda „Monte Carlo”. Varianta aleasă are cele mai mari volume de trafic și este și cea mai ieftină, singura cu indicatori technico-economici rentabili. Aceasta este realitatea.

De altfel, planul în vigoare de amenajare a teritoriului județului, a CJT, prevede ca traseul autostrăzii Timișoara-Moravița să fie pe partea de Est a Timișoarei. Dacă dăm zoom out, macro-regional, Belgrad are deja realizată o autostradă de legătură cu Ungaria pe traseul Belgrad – Novi Sad – Szeged, iar o eventuală rută în regim de autostradă pe relația Belgrad – Timișoara – Szeged nu prezintă același interes/atractivitate de deplasare spre vestul Europei pentru cetățenii sârbi, fiind un traseu mai lung decât cel deja existent. În schimb există o nevoie justificată de dezvoltare a rețelei rutiere la nivel de autostradă între România și Serbia pe relația Belgrad – Timișoara și prin intermediul A1 cu restul teritoriului României, care este situat preponderent pe latura estică a Municipiului Timișoara.

Locuitorii comunei Moșnița sunt în aceste zile ațâțati de primarul lor și de conducerea CJT împotriva acestui proiect strategic pentru România dar toți trebuie să știe că alegerea unui traseu de autostradă înseamnă rezervarea unui coridor lat de sute de metri, nu stabilirea traseului exact al autostrăzii. În faza de proiectare evident că traseul va fi ales în așa fel pe coridorul stabilit încât să aibe un minim impact pentru casele existente, pe lângă faptul că se vor monta panouri de protecție. Rețelele de utilități vor fi adaptate, nici nu vreau să mă refer la prostia pe care am văzut-o vehiculată despre impactul autostrăzii pentru proiectele pe POIM de canalizare. Orice proiect de infrastructură conține relocări de utilități. Nu se pierde nici o finanațare.

Într-un final, frustrarea pe care o simt unii dintre locuitorii localităților periurbane ar trebui să se îndrepte și spre acei lideri politici ce conduc de multe mandate comunele periurbane. Satele din jurul Timișoarei, ca și Timișoara de altfel, zac de un deceniu fără PUG-uri actuale și moderne și dominate de o mafie imobiliară bine înșurubată politic, care a știut mereu cum să obțină autorizații pentru blocuri între case sau blocuri și case pe traseele rezervate pentru infrastructura națională.

La Moșnița vom avea case și blocuri lipite de centură, nu doar de autostradă, iar vina pentru asta nu este la București ci chiar în Moșnița, în clădirea primăriei”, a scris Ruben Latcau, viceprimarul Timisoarei pe pagina sa de Facebook sambata.

***

Va reamintim, la cateva ore dupa ce ministrul Transporturilor anunta pe pagina sa de Facebook ca a fost stabilit traseul viitoarei Autostrazi A9 Timisoara – Moravita, care se afla in stadiul de intocmire de Studiu de Fezabilitate, Alexandru Proteasa a spus ca ruta mentionata de Catalin Drula are mai multe probleme. Traseul ar trece prin vatra veche a localitatii Mosnita Noua, zona de locuinte, dar se intersecteaza si cu traseul unor conducte de apa si canalizare a caror introducere in retea este prevazuta intr-un proiect pe bani europeni ce este in curs de executie si greu de modificat.

„Traseul autostrazii Timisoara – Belgrad anuntat astazi contravine punctului de vedere exprimat de catre Consiliul Judetean Timis si ignora consultarea unitatilor administrative teritoriale afectate de viitoarele lucrari.

Principalul motiv pentru care acest traseu nu este dorit in teritoriu vizeaza parcurgerea unor zone cu locuinte construite si locuite cu infrastructura noua de retele tehnico-edilitare, varianta propusa aflandu-se la doar 100 metri de intravilanul vechi al localitatii Mosnita Noua.

De asemenea, traseul propus de minister pune in pericol finantarea europeana prin programul operational POIM privind construirea a peste 14 km de retea de apa si a peste 9 km de retea de canalizare. in calitate de vicepresedinte al Consiliului Judetean Timis voi relua punctul de vedere institutional deja exprimat, in favoarea cetatenilor, si ma voi adresa Ministerului Transporturilor pentru clarificari.

Proiectul in sine este unul bun si se bucura de sustinerea Consiliului Judetean si a primariilor vizate insa traseul trebuie adaptat realitatii de pe teren, altfel acesta se va bloca. E important sa pornim cu un start corect (nu dupa harti neactualizate de 15 ani de zile) si sa fie luate in considerare punctele de vedere ale comunitatilor locale.
in atasament poze cu traseul autostrazii propuse, cu suprapunere peste poze satelitare din anul 2020„, a anuntat Alexandru Proteasa pe pagina sa de Facebook.

Va reamintim, vineri, ministrul Transporturilor anunta tot pe reteaua de socializare ca s-a decis ruta finala a viitoarei autostrazi Timisoara – Moravita din 11 variante aflate in lucru.

Catalin Drula a spus ca, tinandu-se seama de chestiuni de ordin economic, intr-o proportie covarsitoare, a fost agreata propunerea care are in vedere o ruta ce se desprinde din A1 la Remetea Mare, continua paralel cu Centura Sud pana aproape de Giroc unde intra pe varianta ocolitoare si se indreapta mai departe spre Jebel – Opatita – Stamora – Moravita, pana la granita cu Serbia.

„S-a incheiat analiza multicriteriala a studiului de fezabilitate pentru Autostrada Timisoara – Moravita (circa 70 de km lungime), iar acum pot incepe investigatiile de teren si proiectarea detaliata.
In cadrul proiectului, au fost cercetate 11 variante de traseu. Toate au fost comparate in cadrul analizei multicriteriale, pe baza unor norme economice si de mediu – 70% a contat criteriul economic si 30%, cel de mediu.
Pe primul loc se afla, la mare distanta de celelalte alternative de traseu, varianta 5 (85 de puncte din 100, in timp ce a doua clasata a avut 54 de puncte).

Varianta 5 propune o ruta care se desprinde din A1 in zona Remetea Mare, continua in paralel cu centura Timisoara Sud pana in zona Giroc, unde va fi realizat un drum de legatura cu aceasta centura. De acolo, traseul merge spre sud, pe ruta Jebel – Opatita – Stamora Germana – Moravita, pana la granita cu Serbia„, a scris ministrul Drula pe pagina sa de Facebook.

Odata batut in cuie traseul, se trece la cea de-a doua parte a realizarii Studiului de Fezabilitate aflat in lucru.

„Astfel, dam startul fazei a doua a studiului de fezabilitate care implica investigatii detaliate de teren (studiile geotehnic, arheologic, topografic, mediu) si care va fi gata in primavara anului viitor.

Anul acesta, proiectul beneficiaza de alocari de 4,9 milioane de lei de la bugetul de stat, din fonduri europene.

A9 Timisoara – Moravita este cruciala pentru conexiunea vestului tarii cu Serbia si, mai departe, la reteaua rutiera din Balcanii de Vest, respectiv din sudul Europei.
#RevolutiaBuneiGuvernari presupune si transparenta institutionala. De aceea am cerut publicarea pe site-ul CNAIR a analizei multicriteriale, astfel incât oricine sa poata accesa si conspecta documentul„, a mai precizat Catalin Drula.

Va reamintim, CNAIR si Ministerul Transporturilor au semnat inca din august 2019 contractul de finantare pentru proiectul „Elaborare Studiu de Fezabilitate pentru obiectivul Autostrada Timisoara-Moravita„, pentru a obtine fondurile nerambursabile alocate prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020, in cadrul Axei Prioritare 1.

Valoarea totala a proiectului este de 14.693.042,97 lei si va fi finantat prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020 astfel: 85% contributia Uniunii Europene din Fondul de Coeziune-10.544.270,83 lei, 15% contributia proprie – 1.860.753,67 lei, restul de 2.288.018,47 lei reprezentand cheltuieli neeligibile inclusiv TVA.

La licitatia pentru SF lansata in martie 2019 s-au inscris doua asocieri care voiau sa realizeze Studiul de Fezabilitate al Autostrazii Timisoara – Moravita, care ar urma sa lege Romania de Serbia, acesta fiind primul pas concret pe care autoritatile de la Bucuresti l-au facut pentru realizarea unei conexiuni de mare viteza cu tara vecina.

Licitatia a fost castigata de asocierea Search Corporation SRL – Egis Romania SA.

Durata contractului pentru realizarea studiului de fezabilitate este de 32 de luni.

Viitoarea autostrada care ar urma sa lege Timisoara de Pancevo asigura conexiunea rapida cu capitala Serbiei, pentru ca de la Pancevo pana la Belgrad e drum cu doua benzi de circulatie pe sens, cu regim de autostrada.