Despre invidie la romani s-ar putea scrie o carte care ar putea avea chiar succes iar despre prostie… ce sa mai vorbim… in sport a fi invidios ar putea fi o calitate daca acest sentiment nu ar da peste margini si ar ramane in granitele bunului simt. Asta pentru ca te-ar putea indemna sa iti intreci adversarul. Din pacate insa invidia noastra romaneasca este asociata, de cele mai multe ori, cu zicerea aceea cu capra. Chestia asta este, pe undeva, si o dovada de prostie.
Dupa calificarea Stelei in dauna celor de la Ajax, in care marturisesc ca nu mai credeam, antrenorul de conjunctura al celor de la Rapid, mai negru la fata decat in mod normal, a spus intr-o conferinta de presa ca nu are ce sa comenteze. Ii cazuse tavanul in cap. La randul sau unul dintre olandezi, suparat probabil pe insucces, a zis ca stelistul Chiriches nu mai da un asemenea gol nici daca mai incearca de o suta de ori. Probabil, dar nu asta este problema. Concluzia este ca oamenii cu caractere mici fac lucruri marunte de nebagat in seama.
La polul opus s-au situat Mutu, Marica si Paszkany cei care au vazut in aceasta performanta partea plina a paharului chit ca pe cei trei nu ii poti banui de o mare dragoste pentru clubul din Ghencea. Ba din contra!
Am citit ca inaintea partidei de la Bucuresti intre ultrasii celor doua echipe era programata o bataie care nu a mai avut loc pentru ca jandarmii au fost la post. Treaba asta dovedeste ca si ei au prostii lor din moment ce au trebuit sa vina pana aici ca sa isi gaseasca parteneri de chelfaneala. Asta ca sa lasam la o parte ideea absolut imbecila de a-ti cara pumni si picioare pentru a dovedi ca omul se trage din primate.
Si totusi trebuie sa fim optimisti! Nu este totul pierdut. Mai exista in fotbalul nostru si cate o raza de onoare si demnitate. Paul Codrea se intoarce acasa sa joace in liga a cincea. Unii cu un palmares nici pe sfert ar stramba din nas. il stiu pe Paulica de cand era junior. A fost mereu un exemplu de bun simt si buna crestere. Cam rar pe la noi…