Ziua in care se inaugura una dintre cele mai frumoase cladiri din Timisoara. A adapostit Bursa de Marfuri si a fost cartier general al trupelor germane in Primul Razboi Mondial. Foto

TIMISOARA. Pozitionat in plin centrul Timisoarei, langa cladirea Operei Romane, Palatul Lloyd este si in zilele noastre, la fel ca in momentul in care a fost construit, una dintre cele mai frumoase cladiri din Timisoara. Acum, rectoratul Universitatii Politehnica.

Povestea impresionantei constructii incepe exact acum 112 ani, intr-o zi de 29 septembrie, in debutul secolului al XX-lea, in timpul mandatului lui Carol Telbisz, cel mai stralucit primar pe care l-a avut Timisoara.

Societatea Lloyd, infiintata in 1865 de catre reprezentantii agricultorilor si angrosistilor de grane din Banat, cumpara terenul aflat in apropierea imobilului in care se afla teatrul, si care ramasese liber odata cu demolarea zidurilor cetatii Timisoarei.

„A doua perioada a extinderii Cetatii a fost deschisa de Societatea Lloyd, care a cumparat deja in anul 1910 terenul cel mai valoros, in fata teatrului, cu o suprafata de 496 de stanjeni. Tinand seama de marele avantaj pe care l-ar fi avut orasul prin infiintarea unei burse de cereale si de valori si, deoarece edificarea unui palat maret la coltul largului bulevard planificat inspre Iosefin ar fi fost promovata dezvoltarea si infrumusetarea urbei, Societatea a obtinut terenul pentru un pret modic de 300 de coroane pe stanjen patrat. Pe acest teren istoric Societatea a ridicat palatul Lloyd, care, situat in cel mai frumos colt al noii Timisoare, prin exteriorul sau perfect din punct de vedere arhitectonic si prin dimensiunile impresionante ale celor trei etaje, nu numai ca a impulsionat dezvoltarea zonei, dar pana astazi a ramas cea mai frumoasa cladire a orasului„, scria fostul primar Iosef Geml in volumul sau „Vechea Timisoara”.

De realizarea planurilor palatului s-a ocupat arhitectul maghiar Leopold Baumhorn, acelasi om care a proiectat si Palatul Apelor, Casa Comunitatii Israelite sau Sinagoga din Fabric.

Constructia impozantei cladiri a durat doar doi ani, iar o descriere a acesteia ne-o reda tot fostul edil Geml.

„Inaugurarea festiva a noului imobil si a Bursei a avut loc in 29 septembrie 1912. La parter se aflau o cafenea si doua mari magazine, la mezanin e sala Bursei, la etajul intai se afla foarte frecventatul club Lloyd si birourile, iar la etajele doi si trei sunt locuinte„, scrie Iosef Geml.

In perioada Primului Razboi Mondial, cladirea a avut si o functiune militara. Pentru ceva mai mult de o luna, Palatul Lloyd a fost cartierul general al trupelor germane.

„In timpul primului razboi mondial, din 15 septembrie pana in 18 octombrie 1915, cartierul general al trupelor germane s-a instalat la Palatul Lloyd. In acea perioada, maresalul Augus von Mackensen, comandantul suprem al armatei germane in Balcani, a fost gazduit la al doilea etaj al cladirii, in apartamentul unei familii evreiesti bogate, Rozsavolgyi, conform unui ziar din acea vreme, Alt Temeswar„, se arata intr-o prezentare a Palatului ce apartine Bibliotecii Judetene Timis.

In 19 februarie 1919, o comisie din cadrul Conferintei de pace de la Paris a sosit in Timisoara pentru a evalua situatia dupa destramarea Imperiului Austro-Ungar. Comisia a avut o intalnire cu reprezentanti ai nationalitatilor din Banat chiar in Palatul Lloyd, in actuala sala a Senatului UPT.

„Era una din salile mari din oras la acea vreme si s-a folosit de cateva ori pentru evenimente in care era nevoie de spatiu. Evenimentul care a marcat istoria Timisoarei s-a intamplat la 19 februarie 1919, cand de la Conferinta de Pace de la Paris a sosit la Timisoara o comisie condusa de generalul american Goodwin, cu scopul de analiza situatia din oras, de a discuta cu etniile pentru a vedea ce dorinte au. Nationalitatile s-au exprimat dupa interesele si sentimente patriotice. Rezultatul a fost ca o parte din Banat a ajuns in Romania, pentru ca populatia romana, germana si evreiasca a fost de parere sa trecem la Romania. Sarbii isi doreau sa treaca la Iugoslavia nou formata, ungurii, desigur, au votat cu Ungaria. Cu aceasta concluzie, delegatia americana a plecat la Paris. A contat probabil la hotararea de la Conferinta de Pace”, spunea nu demult pentru opiniatimisoarei.ro profesorul Ivan Bogdanov, fost presedinte al Fundatiei Politehnica, despre cea mai frumoasa sala din Palat.

Palatul avea sa fie in 1920 gazda primei expozitii filatelice din Romania de dupa Marea Unire. Evenimentul a avut loc in zilele de 23 si 24 mai in sala Burselor. Aceasta a fost patronată de Stan Vidrighin, primul primar al Timisoarei sub administratie romaneasca, si Henrik Baader – senator, presedintele Camerei de Comert si Industrie a Timisoarei. La eveniment au participat 32 de expozanti din Timisoara si imprejurimi, care au prezentat 53 de exponate din colectiile proprii.

„In vitrine lungi si mari au fost expuse nenumarate colectii, precum si exemplare deosebite din colectii. Pe pereti erau tablouri mari cu cele mai interesante timbre si in asa fel concepute ca erau foarte estetice. In colturile salii au fost expuse opere de arta, tablouri, vase, antichitati… etc.” scria la acea vreme ziarul Temesvarer Zeitung.

Dupa desfiintarea societatii Lloyd, cea care a ridicat palatul, acesta a intrat in proprietatea Camerei de Comert si Industrie.

In primavara anului 1945, ministrul Industriei si Comertului, Petru Bejan, si ministrul Educatiei Nationale, Stefan Voitec, au intocmit un raport prin intermediul caruia au solicitat Regelui Mihai emiterea unui decret-lege de tranferare a Palatului Lloyd din patrimoniul Camerei de Comert in proprietatea Universitatii Politehnica.

La doar o luna distanta, propunerea lor a fost legiferata.

„Se autorizeaza Camera de Comert si de Industrie din Timisoara sa doneze in plina proprietate Eforiei Unversitatii de Vest Timisoara imobilul denumit Palatul Lloyd, cuprins in cartea funduala a Municipiului Timisoara (Cetate) nr. 193, top. 302/193, etc., in suprafata de 410 stanjeni, nr. de ordine 2, nr. top. 292/T 193, in suprafata de 86 stanjeni. Donatiunea se face cu conditiunea ca acest imobil sa fie folosit, fie pentru necesitatile directe ale Universitatii de Vest, fie pentru obtinerea unor venituri prin inchiriere. Eforia Universitatii de Vest este autorizata sa accepte donatia imobilului mai sus mentionat”, se stipuleaza in Decretul-lege 285/14 aprilie 1945.

De-a lungul anilor, palatul a ramas una dintre cele mai frumoase cladiri din Timisoara si au fost facute succesiv lucrari de renovare partiala.

Din 2013 pe fatada cladirii au fost montate nu mai putin de 152 de miniproiectoare, care asigura iluminatul arhitectural.

Intre timp a fost renovata si sala Senatului, acolo unde, odata cu finalizarea lucrarilor de reabilitare, a fost si amplasata o placheta ce aminteste de momentele din anul 1919.

In 2019 au inceput lucrarile de reabilitare a intregului palat, acestea fiind finalizate in 2023, iar acum intreaga cladire poate fi admirata in toata splendoarea ei.

In zilele noastre, la parterul cladirii se afla in continuare un restaurant cu o istorie indelungata, dar si sediul unei banci.