Zivela Jugoslavia

Copilaria si adolescenta mi le-am petrecut fascinat fiind de tot ce insemna Jugolsavia, la fel ca multi adolescenti ai acelor ani care se uitau la televiziunea sarba si ascultau radiourile sarbesti…
Am avut bucuria sa vad mari derby-uri si mari victorii ale fotbalului sarbesc, de cand am fost pe Maracana, stadionul lui Crvena Zvezda din Beograd , nu mai impresioneaza nicio galerie a vreunei echipe de fotbal…Nimic nu se compara cu entuziasmul sarbilor dar sa te fereasca Dumnezeu de agresivitatea lor…Nici azi, dupa atatia ani de cand Jugoslavia a disparut, nu reusesc sa fac deosebirea, inca nu ma obisnuiesc ca Serbia e o tara, Croatia alta si Bosnia o alta tara…
La 1-0 pentru ai nostri am vazut si am auzit de pretutindeni rezultate optimiste… La 1-0 m-a sunat Milo, un prieten sarb din Timisoara… ”Va mananca astia pe paine…” …Milo avea dreptate…
Acum 4-5 ani Bosnia era o tara daramata , o tara iesita dintr-un ingrozitor razboi… Acum 4-5 ani Sarajevo era un oras distrus… Astazi bosniacii au puterea sa repriveasca fotbalul, ba chiar au puterea sa-l rejoace… Stiam ca Milo avea dreptate spunandu-mi la telefon ca finalul va fi altul… Chiar daca nu se inghit nici acum, dupa razboi, undeva, in adancul sufletului lor, intre Romania si Bosnia, sunt sigur ca toti sarbii, croatii, macedonienii au ales Bosnia… Undeva, Jugoslavia inca exista…Fireste, le-am tinut pumnii alor nostri dar la 2-1, adolescentul din mine a sarit in sus de bucurie si si-a adus aminte de Jugoslavia… Marile performante nu se fac cu talent, ci cu sudoare!